FMI a revizuit în scădere estimările pentru nevoile de finanţare ale ţărilor est-europene

Necesarul de finanţare pe termen scurt reprezintă pilonul de bază al stabilităţii economice din regiune, iar economiştii şi instituţiile au făcut eforturi să determine cifrele adecvate.

Ştirile îngrijorătoare de la începutul anului, care au arătat că băncile vest-europene au împrumutat 1.700 miliarde euro statelor salvate de FMI, ca Ucraina şi Ungaria, au agravat o vânzare masivă a activelor din regiune. Autorităţile de reglementare au replicat, spunând că temerile sunt exagerate.

După revizuirea estimărilor privind necesarul de finanţare pentru Estonia şi Cehia în cadrul raportului său din aprilie, Fondul a revizuit în scădere estimările sale privind şi necesarul de finanţare al Poloniei, Ungariei, Lituaniei, Ucrainei şi Bulgariei.

Cifrele revizuite au indicat o îmbunătăţire a situaţiei, dar în cazul tuturor ţărilor, cu excepţia Cehiei, s-a menţinut un nivel peste 100% din rezerve în ceea ce priveşte necesarul de refinanţare.

Estimările au arătat că Polonia, cea mai mare dintre economiile estice ale Uniunii Europene, trebuie să refinanţeze datorii externe egale cu 141% din rezerve anul acesta, de la un nivel anunţat iniţial, de 169%.

Necesarul pentru Ungaria, ale cărei rezerve au fost majorate de un pachet de salvare de 25,1 miliarde dolari de la FMI, a coborât la 101% din rezerve, de la 171%.

Estimările privind necesarul Bulgariei au coborât la 132%, de la 188%, al Lituaniei la 204%, de la 245%, iar ale Ucrainei, la 117%, de la 208%.

Anterior, estimările privind necesarul Cehiei fuseseră coborâte la 89%. Cele pentru Estonia, însă, revizuite iniţial în scădere săptămâna trecută, au fost urcate la 346% din rezerve, de la 210%, nivel estimat iniţial.

FMI a anunţat în 6 mai că a exagerat estimările privind necesarul de finanţare, mai ales din cauza unor erori de calcul, şi că urma să publice în curând statisticile corectate.

Rectificările anunţate marţi nu au fost însoţite de nicio explicaţie, mai scrie Reuters.

Pentru România, FMI estimează că deficitul de cont curent se va cifra la 7,5% din PIB în 2009. Estimarea a fost anunţată anterior şi de ministrul de Finanţe, Gheorghe Pogea. Potrivit calculelor FMI, România ar putea avea nevoie în 2009 de refinanţări din împrumuturi externe de 127% din rezervele sale.