The Investor

Prima Pagina > Mircea Maliţa – Mintea cea socotitoare

articol de Rasvan ROCEANU , JANUARY 08, 2010, 11:43 EET

Matematician de formaţie, eseist de vocaţie, diplomat de carieră, academicianul profesor universitar doctor Mircea Maliţa, este unul din oamenii care pot fi consideraţi, fără ezitare, drept remarcabili pentru că tot ce au făcut, au făcut foarte bine şi cu foarte multă pasiune. Ca fost ministru adjunct de externe, apoi ambasador în Statele Unite, dar şi director al Bibliotecii Române din New York, Maliţa continuă să-şi împărtăşească, prin scris, sau în apariţii publice, experienţa în domeniul analizei politice internaţionale şi o face cu un talent remarcabil. Dovadă este chiar ultima sa lucrare publicată, „Mintea cea socotitoare”, care reprezintă mult mai mult decât o spune subtitlul, mult prea modest, „Eseuri”. Profesorul Maliţa este şi membru al Clubului de la Roma, acea reuniune internaţionala de intelectuali care ştiu să privească lumea contemporană în profunzimile conexiunilor sale. Prin toată cariera sa, trecută şi prezentă, Mircea Maliţa este, într-adevar, o minte socotitoare.

In opinia dumneavoastră, ce s-a schimbat mai mult în România în ultimii 20 de ani: economia, sau societatea?

Au avut loc, într-adevar, schimbări formidabile. Subite, intense, surprinzătoare pentru foarte mulţi. Societatea a fost cea mai puternic zguduită, în vreme ce economia a intrat mai curând într-o criză de transformare.

Am „plonjat”, poate prea repede, într-o economie de piaţă. Românii au fost ei pregătiţi pentru frustrările şi discrepanţele sociale pe care le aduce economia de piaţă?

In 1937, un român care trăia în Franţa, Ştefan Lupascu-Lupaşco aşa cum i se spunea în franceză-a spus că societăţile sunt caracterizate de o anumita proporţie de omogenitate şi o altă proporţie de eterogenitate. Omogenitatea ar fi: unitatea socială e primordială, diferenţele contează mai puţin, factorii de integrare acţionează din plin etc. Eterogenitatea înseamnă predominanţa diferenţei, înseamnă varietate foarte mare, toţi au personalitate proprie, societatea se sparge în grupări cât mai mici, mergând până la indivizi. Intr-o societate există ambele aspecte, care predomină când unul, când celălalt. Este nevoie de unitate pentru interesele generale, pentru supravieţuirea statului, a culturii, a identităţii naţionale, dar trebuie să existe şi eterogenitate pentru că ea dă impuls individului de a crea, de a inova, de a fi diferit, de a aduce ceva nou. Lupaşco constata că în Franţa şi Germania epocii sale, pătura socială de sus şi cea de jos adoptă, fiecare, unul din acestre comportamente. Adică, pătura socială superioară din Franţa susţinea omogenitatea: statul, tradiţia, istoria, vocaţia internationala a ţării. In schimb, cei din pătura inferioară erau mânaţi în primul rând de interesul personal, sau de apartenenţa la o regiune, sau alta. Omogenitatea şi eterogenitatea trebuie să funcţioneze împreuna, ca nişte pompe care permit existenţa societatii. Or, ce s-a intamplat cu revoluţia românească din 1989? A fost o trecere de la o perioada de intensă omogenizare, la una de eterogenizare liberă şi nelimitată. Deci eterogenitatea nu a mai funcţionat ca o pompă normală, care duce la afirmarea individului, dar în cadrul comunităţii. Nu! A fost un „jet”, o izbucnire fantastică, ca o explozie de gaze. Şocul eterogenizării a fost fantastic: fiecare pentru sine! Toţi suntem liberi! Avem toate drepturile! Tot ce este interes comun, tot ce este general, a ajuns să fie dispreţuit. A fost o „îmbrăţişare” largă şi mult exagerată a eterogenităţii.

Deci, care a fost rezultatul?

Citeam recent într-un ziar că suntem cel mai dezunit popor. Dar „pompa” omog enizării nu se opreşte niciodată. Dacă s-ar opri ar insemna ca societatea respectivă să nu mai existe! Deci pompa există, doar că este pusă în umbră de această eterogernizare care încă predomină. Eterogenizarea s-a manifestat, din punct de vedere economic, prin „destinul privat”. Interesul general nu există, a şi fost scos din vocabular... Tot în acest &b ...

Creaza un cont pentru a avea acces la tot continutul articolului

Daca ai deja cont, autentifica-te!

publicitate