La inceputul anilor '90, Liviu Muresan milita in fata politicienilor si a publicului pentru apropierea Romaniei de Alianta Nord-Atlantica. Putini il ascultau atunci. Treptat, insa, lumea a inceput sa vada in el un vizionar.

Timpul i-a dat dreptate. Astazi, dupa aproape 20 de ani, Romania pregateste poate cel mai amplu eveniment din istoria sa de pana acum - Summitul NATO de la Bucuresti. Liviu Muresan face parte dintre organizatori prin intermediul fundatiei sale Eurisc, activa in domeniul cercetarii pe probleme de securitate. Evenimentul este extrem de important, spune Muresan, atat pentru Romania, cat si pentru blocul nord-atlantic, aflat in cadrul unui proces de redefinire.

Cat de important este summitul NATO pentru Romania?
Trebuie sa tinem cont de faptul ca Romania are, incepand din 1990, o adevarata "istorie NATO". Aderarea la structurile Aliantei Nord-Atlantice a  reprezentat efortul sistematic al unui numar important de politicieni, diplomati, militari, personalitati ale societatii civile.

Faptul ca Romania gazduieste Summit-ul NATO 2008 vorbeste de la sine despre locul si rolul sau in actualul mediu de securitate, despre calitatea implicarii partii romane, felul in care ne-am dovedit a fi un partener constant, stabil, de incredere. Efortul institutiilor romanesti este fara precedent, iar evenimentul, ca amploare si complexitate, depaseste tot ceea ce s-a organizat pana acum in tara noastra.

Ce se afla pe agenda evenimentului?
Agenda este in curs de negociere intre statele membre. Teme de interes ar putea fi rolul NATO in contextul actual de securitate, rolul global al Aliantei, situata din Afganistan, posibilitatea de a primi noi membri, securitatea energetica.

Desigur, pana la momentul evenimentului pot aparea si alte teme de maxima importanta, cu evolutii complexe in mediul de securitate, cum ar fi independenta Kosovo si impactul acesteia asupra Balcanilor de Vest. Cred ca discutiile formale sau informale ar putea aborda si alte subiecte - costurile crescute ale securitatii in conditiile unui mediu financiar-bancar "stresat" de evolutii negative, implicatiile schimbarilor climatice asupra securitatii nationale sau problematica protectiei infrastructurilor critice.

NATO incearca sa se redefineasca si sa devina mai mult decat un provider de securitate. Un studiu realizat de sase generali NATO reflecta aceasta incercare a blocului de a-si schimba perspectiva si a se apropia UE, urmarind un dialog extins cu blocul european.

Ce inseamna mai exact asta?
Efortul de "reinventare" are o importanta componenta de diplomatie publica si o categorie-tinta - generatia tanara. Este important ca organizatorii sa reuseasca "sa traduca" problematica de securitate la nivelul omului de pe strada.

In ce fel se implica fundatia dumneavoastra in organizarea evenimentului?
Evenimentul principal are intaietate absoluta, insa exista si componenta neguvernamentala pentru care principalul partener din tara noastra este Consiliul Euro Atlantic Romania - Casa NATO. Aceasta formula-umbrela are pe agenda o serie de reuniuni premergatoare pe teme cum ar fi Balcanii de Vest (eveniment coordonat de dr. Sever Voinescu si organizat la Timisoara); situatia din Afganistan (coordonator dr. Iulian Chifu, la Iasi); securitate energetica (eveniment organizat de dr. Liviu Muresan, la Constanta si Bucuresti) si altele. in perioada Summit-ului se va organiza si o reuniune a tinerilor la nivel inalt, respectiv Young Atlanticist Summit, care va oferi ocazia unor lideri mondiali, experti recunoscuti in probleme de securitate, sa se intalneasca cu reprezentanti ai tinerei generatii din mai multe tari.

Cu acest prilej se va organiza si o video-conferinta cu tineri din capitala Afganistanului, va avea loc un exercitiu de simulare a unor crize si se va lansa un nou Young Atlanticist Network, un forum on-line care va oferi acestor tineri, ca viitori lideri, posibilitatea sa continue dialogul si dupa incheierea reuniunii de la Bucuresti.

Cum ati ajuns in contact cu domeniul militar si de securitate?
In 1993, Ministrul Apararii Niculae Spiroiu m-a rugat sa intru in structura ministerului, in functia de director adjunct civil al Colegiului National de Aparare.

Am fost promovat de la gradul de locotenent la cel de capitan dupa ce am facut cursurile Colegiului National de Aparare, apoi cursurile NATO la Roma si Paris. Aveam din 1970 si brevet de pilot. Ulterior, am infiintat Fundatia EURISC (1995), care se axeaza pe riscurile nemilitare de securitate. Era o noutate acum 15 ani sa vorbesti despre aceste probleme - riscuri climatice, riscuri determinate de organizatii teroriste, riscuri de tensiuni etnice, etc.

Cat este de avansat acest domeniu in Romania?
Cercetarea de securitate este un domeniu mai putin cunoscut la noi. Comisia Europeana ne-a dedicat fonduri substantiale pentru aceste proiecte - in jur de 40 de milioane de euro pana in 2007 (un fond pentru trei ani la nivelul statelor europene), iar acum avem la dispozitie 1,4 miliarde de euro pentru urmatorii cinci ani. Sunt fonduri foarte mari pentru a putea recupera decalajul din sistem.

Avem sansa sa lucram cu colegi din Elvetia sau din Statele Unite, facem transfer de expertiza dintr-o parte in alta. Ma numar printre cele 65 de persoane care lucreaza la un document strategic al Comisiei. Documentul va fi gata in 2009 si vizeza intentiile Uniunii Europene in domeniul securitatii pentru urmatorii zece - 20 de ani. Este o provocare la care am raspuns cu mare placere si am sansa sa fiu singurul din aceasta parte a Europei care participa la acest proiect, in calitate de presedinte al Fundatiei EURISC.

Ce alte activitati ati mai intreprins in domeniu?
In 2001, am incheiat activitatea la Ministerul de Interne si cu ajutorul Fundatiei EURISC m-am lansat in proiecte internationale, care au devenit principala mea preocupare. M-am ocupat de aderarea Romaniei la UE si la NATO. Chiar de la inceputul anilor '90 am sustinut intrarea Romaniei in ceea ce se numea atunci Piata Comuna si apropierea tarii noastre de NATO prin articole in publicatii romanesti si prelegeri in Parlamentul Romaniei de atunci.

In '90 nu se gandea nimeni la asemenea lucruri, dar in urmatorii ani s-a dovedit cat de importanta era aceasta apropiere. Acum realizam transferul expertizei in regiune impreuna cu colegii de la Cartierul General NATO. Totodata, sunt implicat si in proiecte regionale de securitate. Exista proiecte sustinute de Ministerul Educatiei si Cercetarii, proiecte de cercetare avansata in domeniul riscurilor nemilitare - urgente si crize, atacuri bioterorism, risc de tara, etc. Am avut sansa sa lucrez impreuna cu profesorul Adrian Gheorghe, cu Dumitru Dorin Prunariu si cu academicianul Dan Balteanu.

La ce proiecte lucrati in prezent?
Avem activitati legate de pregatirea Summit-ului NATO pe partea neguvernamentala, pregatirea a patru reuniuni internationale pe probleme de securitate energetica, trei in Romania si una in Elvetia. in acelasi timp, lucram la patru proiecte in activitatea de cercetare, doua finantate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si doua proiecte europene.

Va mai amintiti cum a inceput totul, acum mai bine de 30 de ani?
intotdeauna mi-au placut lucrurile care priveau politica internationala, de aceea m-am indreptat catre comertul exterior. M-a interesat partea de analiza, am fost mai apropiat de Institutul de Economie Mondiala si de oamenii de acolo, cu care am colaborat strans. Am avut ocazia sa colaborez in contextul Asociatiei Romane de Marketing AROMAR, cu acad. Costin Murgescu, director general al Institutului de Economie Mondiala, la care, la inceputul anilor '70, lucrau ca tineri cercetatori Mugur Isarescu, Eugen Dijmarescu, Napoleon Pop, etc.

Sunteti unul dintre pionierii din domeniul marketingului si comunicarii din Romania. Va mai amintiti anii de inceput? 
Imediat dupa terminarea facultatii, in 1969, am avut sansa sa particip la demararea in Romania a problematicii de marketing. Am fost prima tara din aceasta parte a Europei care a abordat subiectul. In 1970 a avut loc un mare congres international de marketing si am reusit sa infiintam Asociatia Romana de Marketing. in spatele marketingului am identificat alte domenii importante: relatiile publice si designul. Ne-am luptat chiar si cu aceasta denumire de design, greu acceptata in Romania.

Cautam permanent o traducere - design = estetica industriala. Am avut nenumarate reuniuni in care se cerea folosirea unui echivalent si pentru conceptul de marketing (marketing = cercetare de piata), dar nu era exact acelasi lucru. Relatii publice a fost un termen mai usor, desi la inceput a existat confuzia cu notiunea de relatii cu publicul. Am inceput sa citesc si sa ma documentez, iar in 1978 am realizat prima lucrare pe acest subiect din Romania. Am avut marea sansa sa ma inspir din ceea ce se facea in RDG si Ungaria - cele mai avansate tari din blocul comunist in domeniu. Am reusit apoi sa avem o serie de emisiuni despre marketing si relatii publice la Radio Romania.

Ce va multumeste si ce va nemultumeste la Romania?
Ma multumeste ca am ajuns sa fim membrii in NATO si in Uniunea Europeana. Mi-am fixat aceste obiective in calendarul personal. Nu am crezut ca voi avea sansa sa vad aceste schimbari, sunt fericit cand intalnesc studenti nascuti dupa revolutie, care sunt detasati total de problemele pe care ni le puneam noi. Ma nemultumeste insa ca nu avem acea elita de care este nevoie la statutul de tara membra UE si NATO.

Care ar fi solutia pentru imbunatatirea imaginii Romaniei?
Fiecare guvernare porneste cu o strategie de recreare a imaginii tarii, strategie care se consuma rapid prin sume enorme de bani acordate unor firme specializate. Uitam insa ca avem probleme de fond pe care nu le-am rezolvat: educarea cetatenilor, relatia autoritati - cetateni, dialogul precar dintre cetatean si autoritate. Uitam de asemenea de responsabilitate mare care revine unui demnitar.

Daca urmaresti doar avantajele si ele iti acapareaza toata lupta si imaginatia, atunci se naruie totul. Suntem la a noua guvernare, am vazut si jumatati de masura, am vazut si pasi inainte. inscrierea in cursa pentru NATO si UE a fost marea sansa, pentru ca altfel clasa politica nu ar fi avut suficienta capacitate pentru a se pune de acord asupra strategiilor. In anul care a trecut de la aderarea la Uniunea Europeana nu s-a mai intamplat nimic. Nu am mai stiut ce sa facem. De aici nemultumirea tinerilor si a celor care pleaca in strainatate sa lucreze.

articol scris de Alice-Claudia GHERMAN -