A caracteriza o intreaga etnie prin aceste epitete e gresit. Si deseori aceasta greseala vine din necunoastere. Cine sunt romii? Care sunt problemele, dar si resursele lor? De ce sunt mai saraci decat alte minoritati? Ce se intampla in acest moment in UE pe problematica romilor? Ce face Romania pentru integrarea (nu asimilarea) romilor din Romania? Raspunsurile nu sunt simple. Oricum, cine ar putea defi ni acum cu exactitate ce anume inseamna, pentru o persoana de etnie roma, termenul de integrare? De obicei, definirea vine din exterior si, in functie de aspiratiile membrilor unei comunitati, aceasta definire poate fi negativa sau pozitiva. Diferentele ce existau intre populatia majoritara si diferitele minoritati
etnice.

Trecut
M.I, 88 de ani, Veresti, Suceava (comunitate traditionala de caldarari) este un fost deportat la Bug : “Foarte rau s-au purtat cu noi. Un copil de tigan s-a urcat pe un gard intr-o zi si... baiat de 19 ani...el a vazut soare si s-a dus acolo inspre gard… Si l-au impuscat. Ei nu discutau. Puteai sa mergi normal pe drum si ei sa te impuste ca asa le venea...vai de mine ce a fost acolo...” spune unul dintre cei mai varstnici membri ai comunitatii. A avut cinci copii; pe baieti a fost nevoit sa ii dea la scoala daatorita lui Ceausescu, unul a facut doua clase, altul trei. El nu a facut niciodata scoala. Toti batranii din comunitate au trecut prin aceleasi evenimente pana a ajunge la Veresti. El declara insa ca neamul de caldarari s-a distins intre ceilalti si a ramas unit, inclusiv in perioada deportarii.
Romii sunt mentionati in Romania in secolul al XIV-lea, cand sunt facute donatii de robi tigani din partea domnitorului catre manastirile Tismana, in Tara Romaneasca, si Bistrita, in Moldova. Statutul lor este unul de robi –robi manastiresti, robi domnesti sau robi boieresti, statut care se pastreaza pina in secolul XIX. Cateva momente din istoria romilor merita a fi amintite. In primul rand, masurile din sec. XVIII initiate de Maria Tereza si apoi fi ul acesteia, imparatul Iosif al II-lea: romii sunt obligati sa se stabileasca undeva, putand parasi localitatea numai cu autorizatie speciala. Ei nu mai au voie sa isi poarte vesmintele traditionale, folosirea limbii proprii este pedepsita. Copiii romi trebuie sa frecventeze obligatoriu scoala si biserica, iar casatoriile intre romi sunt interzise. Apoi, dezrobirea initiata in secolul XiX (a durat cca.40 ani) este considerata a fi prima mare reforma sociala din epoca moderna (Achim, 1998). Paradoxal, aceasta a inrautatit situatia economica a romilor, incurajind fuga de pe mosii si emigrarea. O parte a romilor a ales sa se aseze in orase unde a continuat sa practice mestesugurile, astfel luand fi inta comunitatile de romi de la periferia oraselor romanesti. Dupa primul razboi mondial, o parte a populatiei rome din mediul rural a primit pamant in proprietate, ceea ce a redus decalajul fata de populatia majoritara. Pe de alta parte, dezvoltarea economica si industrializarea au determinat romii sa ocupe pozitii marginale pe piata fortei de munca si se adanceste si mai mult separarea dintre populatia majoritara si cea de romi. In perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial, romii cad victime ale politicii naziste de epurare etnica in toata Europa. In Romania, in 1942, regimul Antonescu deporteaza o parte a populatiei de romi in Transnistria, rata de mortalitate fiind de aproximativ 50% din cauza conditiilor de viata de acolo. In perioada comunismului, statul impune obligativitatea participarii scolare a tuturor copiilor, ceea ce a dus la ridicarea nivelului educational in randul romilor. Politicile de sistematizare duc la desfiintarea mahalalelor de la marginea oraselor si la mutarea rezidentilor in locuinte cu nivel de confort sporit. Mutarea inseamna insa si dizolvarea comunitatilor de romi, ceea ce a dus la asimilarea mai rapida a romilor dispersati. In ciuda imbunatatirii punctuale a conditiilor de viata a unor segmente ale populatiei de romi, statul comunist nu a avut programe care sa abordeze problemele specifi ce ale acestei populatii, incercind sa stearga diferentele ce existau intre populatia majoritara si diferitele minoritati etnice.

Astazi.....................

In istoria contemporana (dupa 1989), o serie de evenimente, masuri, strategii, au readus in atentia publicului minoritatea roma. Acesteia i se recunosc (cu aportul important al unei elite rome in formare si al unor organizatii active in domeniul promovarii si respectarii drepturilor minoritatilor) traditiile, cultura, limba, dreptul a exista ca etnie cu drepturi depline. se investeste foarte mult in liderii romi, in formarea de organizatii rome, se dezvolta o strategie care abordeaza prioritatile comunitatilor roma: ocupatie, educatie, sanatate, locuinte. Eforturile nu sunt inutile, lucru vizibil in crearea unei intregi structuri institutionale (Agentia Nationala pentru Romi, birouri judetene roma, experti locali) care se ocupa de problematica roma; crearea unei societati civile roma puternice (Alianta Civica a Romilor din Romania, de exemplu, este o organizatie-umbrela ce reuneste peste 20 organizatii rome din toata tara), inclusiv a unei elite a romilor puternice, care reprezinta minoritatea la nivel national si international; recunoasterea problematicii rome ca o problematica europeana, nu doar una nationala.

Astfel, Deceniul de incluziune a Romilor, program organizat intre 2005 si 2015, initiativa sustinuta de 11 state din Europa Centrala si de sud-est, reprezinta primul proiect multinational din Europa destinat a imbunatati in mod activ situatia acestora.

Alocarea si atragerea de fonduri nationale si europene.
Initiative sunt destule. Rezultate la fel. Si totusi…situatia comunitatilor de romi la nivel local ramane extrem de dificila. Romii continua sa lucreze in agricultura ca zilieri, insa fara sa aiba, in cele mai multe cazuri, angajamente formale. Lipsa actelor de identitate si a celor de proprietate asupra caselor si terenurilor constituie cauze de excluziune sociala si impiedica accesul romilor la o serie de benefi cii sociale asociate statutului de cetatean. la acestea se adauga o serie de probleme comunitare care sunt mult mai frecvente in zonele locuite de romi. Printre acestea pot fi enumerate: lipsa infrastructurii (drumuri de acces, acces la apa potabila, lipsa mijloacelor de comunicare etc.), lipsa initiativei comunitare, imposibilitatea de acces la servicii medicale si educationale. La nivel european, ura si discriminarea s-au accentuat odata cu cazul Mailat, care a dat nastere unei intregi campanii de denigrare a etniei rome ca intreg. Nu a unei singure persoane, nu a unui grup de citeva persoane, ci a unei intregi etnii cu o populatie estimata de 1,5 - 2 milioane de persoane. se aude din ce in ce mai des afirmatia: sa schimbam denumirea de romi in cea de tigani (etim., atsiganos – de neatins) pentru ca romii sa nu mai fi e confundati cu romanii. Totul era bine pana au venit tiganii in Italia. Ne e rusine ca avem romi in Romania, ne e rusine ca suntem confundatii cu romii. Si, cu rare exceptii, refuzam sa avem vecini romi, colegi romi, soti sau sotii rome. Si sa ne dam copiii la scoala impreuna c u copii de etnie roma. iar Uniunea Europeana e abia in stadiul in care incepe sa intelega cit de complexa e situatia minoritatii roma (si asta la presiunea diversilor actori publici), dar nu are instrumente, politici, masuri coerente cu care sa abordeze aceasta situatie.

Viitor. Solutii?
M.I. (Veresti) traieste in prezent din meseria de caldarar, dar si din pensia primita de la statul german pentru anii petrecuti la Bug. Feciorii „si i-a aranjat la casele lor, are si noua nepoti”, si dorinta lui ce mai arzatoare este de a-si repara casa, chiar de a-si face una noua, desi nu are posibilitati. Este multumit ca neamul lui de caldarari a ajuns sa traiasca in libertate si declara ca, dintre toate perioadele pe care le-a traversat pe parcursul vietii, acum ii este cel mai bine.

Elena, nascuta in 1987 intr-o familie de romi din Braila, este asistenta pe proiecte intr-o organizatie nonprofit. Perioada liceului este etapa cand invata sa isi asume identitatea si sa vorbeasca deschis despre etnia sa. “Colega mea de banca era foarte rasista. Cand i-am spus ca sunt de etnie roma, mi-a spus ca n-am cum pentru ca nu miros, ma imbrac bine si invat si bine la scoala. Am ramas socata…. Am avut multe discutii cu ea, a venit si la mine acasa si cunoscandu-mi familia, a vazut ca eram absolut OK. Am facut-o sa isi dea seama ca ea nu vedea decat romii de pe strada si romii pe care ii vezi la TV, la stiri, dar ca nu vede romii, precum familia mea, care sunt destul de “multi”.

Solutii simple nu exista. Nici retete de lucru la nivel local sau european. Ci lectii invatate, de care ar trebui sa tinem cont mai des. Invatate nu numai in programele fundatiei Soros (Deceniul de incluziune al Romilor, Programul de Dezvoltare Comunitara Integrata), ci si al altor organizatii, programele de romi trebuie sa fi e elaborate si implementate cu si pentru romi. Rezultatele nu apar pe termen scurt, ci numai prin derularea de programe pe termen-lung, intr-un mod coerent. Intr-o comunitate se vad primele schimbari (la nivel de atitudine) abia dupa primii doi-trei ani. A astepta rezultate imediate e nerealist si generator de frustrari. Apoi, programele devin eficiente atunci cand politicile centrale sunt combinate cu munca directa in comunitati, la fi rul ierbii.
Proiectele cu abordare afirmativa (centrate exclusiv pe romi, cu scopul de a reduce diferentele dintre etnii) trebuie combinate cu proiectele multiculturale, in care membrii unei comunitati, organizatii si institutii lucreaza impreuna, indiferent de etnie. E un moment excelent de invatare si crestere a tolerantei reciproce. E nevoie de invatare despre celalalt inca de la varste foarte mici, in scoala si familie. Daca un copil invata ca vine tiganul si te fura, aceasta va fi imaginea lui pentru o lunga perioada de timp. Posibil pentru toata viata.

Impartire pe caste, dupa bresle
Tipologia comunitatilor de romi este si ea foarte complexa, romii fi ind clasifi cati in general in functie de meseriile pe care le practicau. Multe din acestea sunt intalnite si astazi. Astfel: Aurarii sau “rudarii” erau cei mai numerosi dintre robii domnesti si plateau domnului o anumita cantitate de aur scoasa din raurile ce strabat Moldova si Tara Romaneasca. Aceasta ocupatie se practica doar cand era cald, iarna aurarii prelucrand lemnul, confectionand in special linguri, blide si albii, primind denumirea de lingurari. O parte din ei a inceput, cam din secolul al XIX-lea, sa se ocupe de producerea caramizilor, consacrandu-se denumirea de caramidari. Laesii erau de meserie fi erari, fi ind, in acele vremuri, mesterii cei mai iscusiti in prelucrarea fierului. Acestia erau chemati adesea de catre domn si de boieri pentru a fauri unelte si arme. Caldararii prelucrau, ca si astazi, arama si confectionau caldari si vase de bucatarie, cazane pentru tuica etc. Pieptanarii confectionau din oase piepteni. Zlatarii sau inelarii confectionau inele si alte bijuterii din aur ori din argint. Ursarii se indeletniceau cu purtarea prin sate si mahalalele targurilor a ursilor imblanziti, unde ii jucau tot anul. Erau nomazi si locuiau in corturi. Spoitorii se ocupau si se ocupa, si azi, cu cositoritul, („spoitul“) caldarilor facute de caldarari. Geambasii aveau ca ocupatie caracteristica vanzarea-cumpararea cailor. Lautarii cantau la curtile boierilor si in crasmele din sate si orase. Floraresele si lustrangiii de ghete locuiau in orase si au aparut mai tarziu.

In perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial, romii cad victime ale politicii naziste de epurare etnica in toata Europa. In Romania, in 194 , regimul Antonescu deporteaza o parte a populatiei de romi in Transnistria, rata de mortalitate fiind de aproximativ 50% din cauza conditiilor de viata de acolo.

“Hoti, murdari, nu vor sa munceasca” sunt deseori lucrurile pe care le auzim (sau noi insine le credem) despre romi. A caracteriza o intreaga etnie prin aceste epitete e gresit. Si deseori aceasta greseala vine din necunoastere.

Mona Prisacariu – Fundatia Soros Romania

articol scris de Mona Prisacariu

© 2008 The Investor

http://www.theinvestor.ro/cronicile-the-investor/romii-din-romania/