BNR: Presiunile inflationiste vor persista

In timp ce tranzactiile bursiere cad, ratingul de tara se inrautateste, indreptatit sau nu, iar bancile majoreaza dobanzile, singurii in masura sa descalceasca itele sunt analistii.

Economia va avea o crestere sub potential, spune guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu, iar criza de lichiditati nu e de fapt o criza, atacul asupra leului nefiind unul speculativ. Analistii conchid: in 2009 fie vom avea recesiune, fie devalorizare accentuata a monedei, fie ambele. BNR a amanat anuntarea tintei de inflatie aferente anului 2010, intrucat „intram intr-o epoca a incertitudinilor”. Nu se stie care va fi evolutia preturilor administrate, iar volatilitatea accentuata a cursului nu poate fi evitata.

Cu toate astea, criza nu va avea efecte directe asupra economiei, spune Isarescu. Bancile sunt bine capitalizate, si nu exista produse toxice, precum instrumentele financiare derivate. „Sistemul bancar poate fi o ancora solida in depasirea, atenuarea, diminuarea efectelor crizei”, sustine guvernatorul, admitand insa ca „e greu sa spui cu precizie cum ne va afecta criza”.

La ce sa ne asteptam in perioada urmatoare?

Volatilitatea mult mai accentuata a cursului de schimb, insotita de o crestere a costurilor imprumuturilor externe. O generozitate mult mai redusa, mai atenuata a bancilor-mama fata de subsidiarele si bancile din Romania, care nu va fi insotita insa de o retragere a banilor inainte de scadenta, spune guvernatorul.

Remitentele muncitorilor din strainatate, intrarile autonome de capital se vor diminua. „S-ar putea sa intram intr-o perioada mai putin benefica, a repatrierilor de dividende”, a mai spus Isarescu.

Intrucat cam 70% din exporturile Romaniei sunt realizate cu parteneri din Uniune, este imposibil sa nu se evidentieze o decelerare a exporturilor. Iar BNR are grija ca dobanzile sa nu o ia razna: anomalia pietei, atacul asupra leului, nu a fost unul speculativ. Insa a determinat aparitia unei noi clauze „de market failure” in regulamentul pe baza caruia sunt stabiliti indicii Robid si Robor, ai dobanzilor atrase si plasate de banci, aferenti monedei nationale. Pe baza acestor indici sunt calculate celelalte dobanzi ale pietei, teoretic. Practic, bancile au proprii indicatori interni de multa vreme (prime rate). Astfel, bancile pot evita supra-impovararea clientilor. „Cred ca bancile vor prefera sa-si tina clientii, evitand anomaliile...care au pus pe jar o intreaga tara”, mai spune Isarescu.

Banci care trimiteau anterior zeci de mii de scrisori ‚de dragoste’ catre clienti, acum le-au trimis instiintari de majorari ale dobanzilor: intre timp, lucrurile s-au calmat, si piata s-a „reglat”.

Momentul 23 octombrie
Piata monetara a intrat intr-o anumita segmentare, ca urmare a presiunilor din exterior. In ziua de 22 octombrie, dobanzile interbancare au atins si poate si depasit 99%. Cele patru sau cinci banci cu exces de lichiditate si-au limitat expunerile fata de celelalte banci din piata. S-a creat un efect de lipsa de lichiditate, coroborat cu o distributie total asimetrica intre institutiile de credit a titlurilor de stat cu care bancile garanteaza cand imprumuta lei, la o dobanda ceva mai mare, de ultima instanta, dar inca rezonabila. S-a creat neincredere intre institutii.
In fapt, surse din piata sustin ca banci americane au actionat prin intermediari incercand o presiune speculativa asupra leului. Banca centrala a reactionat imediat, chemand a doua zi „la divan” sefii trezoreriilor bancilor respective. La distanta de cateva saptamani, Consiliul Concurentei deschide o ancheta asupra aproximativ acelorasi banci. Desi regulile interzic divulgarea numelor bancilor, conform presei centrale „initial, sunt avute in vedere Bancpost, ING, Royal Bank of Scotland si UniCredit,” iar „reprezentantii Consiliului au vizitat pentru colectarea de date un numar de 8-10 banci”.

Atacul speculativ asupra leului a fost doar un atac, iar bancile in speta n-au facut nimic ilegal, admite, azi, BNR. Tot ce a facut banca centrala a fost sa „stopeze o propagare a reverberatiilor” distorsiunilor de dobanda in piata.
„Lacomia, nesabuinta si incultura” au fost puse pe seama trezorierilor de un oficial al bancii centrale, in direct la un post de televiziune de profil. Daca bancherii vad creditul Lombard ca o dobanda penalizatoare, BNR a incercat sa le scoata mentalitatea asta din cap, spunea oficialul, cu ceva timp inaintea explicatiilordate de BNR in cadrul conferintei din 3 noiembrie. „Au fost trezorieri ai bancilor chemate (nr.r joi, 23 octombrie) la BNR care au afirmat “noi nu stiam ca putem lua credit de la BNR cu 14%”, a spus oficialul.

Intre timp, BNR a pastrat neatinsa rata de interventie, la 10,25%, iar S&P a scazut ratingul Romaniei la noninvestment grade, adica un fel de cartof fierbinte, de care nu e bine sa te atingi: iar sursele de imprumut extern tocmai au devenit si mai scumpe.

In 2009 - singura sansa –sectorul serviciilor
„Nu stiu daca vom ajunge la recesiune in 2009, insa cresterea economica va fi de 3,5 maximum 4%”, spune Dragos Cabat, CFA, managing partner Financial View.

Exporturile si productia interna vor scadea, intrucat Romania e prinsa la mijlocul lantului productiei europene: exportam materie prima, tabla, produse chimice puternic consumatoare de energie. Alaturi de industria auto si de componente- toate sunt in scadere. Sectorul constructiilor va avea de suferit puternic.

„Singura sansa pe care o avem sunt serviciile. In Uniunea Europeana serviciile reprezinta 70% din PIB, in timp ce in Romania ating 40% din PIB. Chiar daca agricultura si constructiile mai pot scadea, exista sansa sa avem consum mai mare bazat pe servicii”.

Cheltuielile imense datorate anului electoral pot fi interpretate ca investitii private in domeniul serviciilor, acestea crescand pana la pana la un nivel de 2-3 miliarde de euro, la care nu sar mai putea reveni in 2009.
Totodata, fondurile europene nu au fost atrase. Daca s-a sperat ca vom atrage 2-3 miliarde de euro, sperantele s-au dovedit a fi supralicitate: abia viitorul guvern ar putea face ceva, desi, in acelasi timp, nu exista structurile necesare pentru atragerea fondurilor, iar co-finantarile afiseaza dobanzi foarte mari, spune Cabat.
„Proiecte sunt, insa cofinantarile nu merg”.

Decalarea adoptarii monedei europene nu va avea loc, spune Cabat, ulterior parerea sa fiind intarita de Cristian Popa, viceguvernator BNR.

„Inca nu vad o problema imensa in a indeplini conditiile cerute la Maastricht. Problemele in momentul de fata sunt altele: cresterea economica, somajul si restructurarea – daca reusim sa o facem, pentru ca in momentul actual, asa cum ne-a dorit Uniunea Europeana doar piata de consum si cu industrii energofage si cu valoare adaugata mica, nu prea putem sa supravietuim”, spune Cabat.

Cand economia Uniunii creste, si pentru Romania se gaseste loc. Cand economia Uniunii stagneaza sau cade, Romania e influentata pe masura. Cand cifra de afaceri scade, scade si profitul, presiunea pe profitabilitate determinand concedieri masive. Firme precum Daimler, Ford sau Dacia concediaza oameni sau opresc productia.
„E clar ca toate astea ne vor lovi, nu au cum sa nu ne loveasca”, a mai spus Cabat.

Moneda nu va fi tinuta in frau

Cabat nu crede ca leul va fi tinut la o cifra stabila, cel putin nu si dupa alegeri.

Iar momentul 23 octombrie (explicat in cele de mai sus) este doar o dovada de missmanagement din partea BNR. „Nu asa se face: intri pe piata si scoti toti leii ca sa mentii cursul. Asta nu mai inseamna piata functionala.” Doar greselile pot determina speculatii de asemena anvergura. Iar cursul va zburda vesel in functie de marimea gaurii bugetare produse de majorarile salariale si de pensii promise.

„Leul se va duce peste 4 (lei per euro) fara discutie, nu are nici o sansa sa stea acolo unde e. Inflatia se va duce si ea in sus.” Remitentele, adica banii trimisi de romanii plecati la munca in strainatate si care acopereau o buna parte a deficitului de cont curent, sunt un motiv de curiozitate. Nu se stie care va fi nivelul acestora, insa, teoretic, vor scadea. „O buna parte din muncitorii romani plecati in strainatate sunt angajati la negru, si ei vor fi primii concediati, in momentul recesiunii. Ar fi o anomalie sa vedem remitentele constante sau in crestere”. Rezerva valutara a BNR a atins aproximativ 27,3 de miliarde de euro, impreuna cu rezerva de aur atingand 29,2 miliarde euro. BNR a promis ca are bani suficienti cat sa intervina in piata, ca practica o politica de curs controlat (managed
floating) a leului, si nu una de cotare libera (free floating).

„Rezeva nu este ca sa schimbi toti leii din piata. Masa monetara M1, leii din piata, ajung la aproximativ 12-13 miliarde de euro, in echivalent. Teoretic vorbind, daca BNR vinde 12 miliarde din rezerva, BNR poate ‚stinge’ toti leii din piata. Rezerva insa nu pentru acest lucru exista, ea e o garantie cand ai de platit datoria publica si public –garantata, o dovada ca ai bani. Insa datoria e de aproape 60 de miliarde de euro.”
In plus, multe jocuri pe leu se fac pe pietele internationale, unde BNR nu mai poate interveni. Jocul lui George Soros pe yen de acum cativa ani, demonstreaza ca un miliardar din topul Forbes poate ataca cu succes o moneda, si iesi in profit, chiar daca la final isi cere scuze.

Criza va descrie regulile jocului
Statul devine patron. Institutiile financiare sunt nationalizate, chiar daca temporar si sub forma unor debt-equity swaps. Va deveni noua ordine mondiala, una intensiv-etatista? Cel mai probabil, nu: insa controlul statului va deveni mai strict.

„Deja controlul statului este mai strict: se intimpla. Am vazut in Olanda, in Anglia, Franta, Belgia, Scandinavia, influenta mult mai mare a implicarii statului. Cred ca asta va conduce la un control si o monitorizare mult mai mare a activitatii bancare”, ne-a declarat Robert Rekkers, presedintele Bancii Transilvania.
„In alta ordine de idei, cred ca asta creaza un avantaj competitiv bancilor controlate de stat, care primesc ajutoare si ne fac concurenta, in defavoarea unor banci ca a noastra, cu capital privat romanesc,” a mai spus Rekkers.
Influentele etatizarii asupra sistemelor bancare pot fi in termeni de pricing, de decizii, de flexibilitate, de apetit pentru risc.

„Noi ne focusam spre IMM-uri si retail, unde avem knowhow, o pozitie buna, si nu ne e frica de concurenta”, a mai spus Rekkers.

Insa odata ce controlul va fi mai strict, vor scadea speculatiile. „Cred ca va aparea un corporate governance (sistem de guvernare corporativa) mult mai sever, cu o aversiune mai mare fata de risc si mai orientat catre produse plain-vanilla (produse simple, nesofisticate),” a mai spus Rekkers.

„Nu cred ca implicarea statului priveste intreaga economie, ci, mai degraba, doar sistemul financiar. Nu cred ca aceasta implicare este permanenta,” spune Dan Bucsa, Head of Research, Global Markets, Bancpost.
Totusi, criza va trebui sa dea nastere unor regulamente clare de supraveghere. Sistemul american de supraveghere bancara este, in prezent, foarte stufos si, in acelasi timp, ineficient. Normele clare si generale (guidelines) sunt preferabile regulilor adresate unor segmente reduse ale pietei financiare.

„Criza actuala reprezinta, in acelasi timp, o lovitura data ideii ca pietele se pot autoregla eficient in orice conditii. In SUA, dereglementarea pietelor in anii ’70-’80 a incercat sa elimine regulamentele extrem de detaliate care franau functionarea economiei si a condus la dezvoltarea exponentiala a pietelor financiare. Nu cred ca revenirea la astfel de regulamente este o solutie,” spune Bucsa.

Pietele trebuie privite integrat si trebuie reglementate la fel.
„Cred ca acordul Basel II este un punct de plecare pentru un set de norme clare, suficient de generale pentru a fi adresate tuturor institutiilor financiare si pentru a nu frana activitatea economica...Implicarea temporara a statului in functionarea sistemului financiar este menita sa creasca increderea in institutiile financiare lovite de criza,” afirma analistul Bancpost.

Bancile romanesti garanteaza depozite de 50-100.000 de euro fiecare
In timp ce majoritatea bancilor au majorat plafoanele dobanzilor pentru economiile la termen, s-a extins si plafonul de garantare al fiecarui plasament: de la 20.000 de euro, la 50.000 de euro. Bancile sucursale ale unor institutii de credit-mama din strainatate au urcat, chiar, plafonul la 100.000 de euro, noile niveluri fiind impuse pe plan european. Se creeaza, astfel, un posibil avantaj competitiv in fata bancilor romanesti.
„Exista riscul ca anumite tari sa ne fure din depozite. In primul rand, trebuie stiut ca 99,3% din depozite sunt garantate in Romania, ele fiind sub 50.000 de euro fiecare,” ne-a declarat Steven van Groningen, presedinte Raiffeisen Bank Romania.

Numai cei care au depozite mai mari de 50.000 de euro pot alege fie sa le imparta intre mai multe banci locale, fie sa si le duca in strainatate.

„Daca devine un trend european, nu putem sa ramanem in urma, insa daca esti aici (n.r. in Romania) macar stii ce se intampla. In strainatate am vazut insa ce s-a intamplat cu depozitele britanicilor in Islanda.
Plasamentele externe presupun un risc, si nu trebuie neaparat sa facem si noi ce au facut altii”, sustine van Groningen

Creditare - decelerare de 30% pe segmentul ipotecar
Este greu de estimat cu cat vor scadea creditele, intrucat este greu de prevazut care va fi comportamentul clientilor, daca acestia vor prefera o limita mai mica a imprumuturilor, sau vor dori sa-si majoreze creditul, si sa ia si alte produse precum liniile de imprumut deschise prin carduri, spune van Groningen.
„Este greu de spus care vor fi efectele asupra unei banci generaliste. Cred ca mai afectate vor fi bancile preponderent de creditare ipotecara, asupra carora s-ar putea manifesta un impact de pana la 30%. Pentru bancile universale, impactul va fi mult mai mic, pe segmentul persoanelor fizice,” sustine van Groningen.

„Acum este clar ca focusul nu este pe creditare. Normele noi ale BNR consuma mult timp si energie. Trebuie sa vedem si ce impact international avem, si in contextul in care (din punct de vedere) macroeconomic ar fi bine sa reducem putin dependenta fata de fi nantarile externe, nu cred ca vreo banca locala va fi agresiva pe finantari,” a mai spus van Groningen.

Cine vor fi castigatorii cursei bancare, in actualele conditii?
„Nu vreau sa speculez. Conteaza sa fii castigator la finalul cursei, nu conteaza sa fii in fata pe termen scurt, ci sa fii primul la linia de sosire”, spune van Groningen.

Dintre bancile de nisa si cele generaliste, e greu de spus cine va iesi la suprafata. „Piata locala este in faza incipienta de dezvoltare si gradul de sofisticare a clientilor trebuie sa creasca pentru a vorbi de succesul bancilor de nisa,” spune Dan Bucsa.

„Evenimentele care au marcat criza financiara pana acum arata ca bancile universale au rezistat mai bine turbulentelor decat bancile de investitii. Pe de alta parte, cresterea costurilor de finantare va afecta bancile universale, mult mai expuse la creditarea pe termen lung (la fluxuri de venituri corelate cu dobanzile reduse ce au prevalat pana in 2007),” adauga Bucsa.

Cea mai buna strategie a unei banci in caz de criza?
„Eu cred ca banca trebuie sa fie puternica, sa aiba sustinere din partea actionariatului si din partea bancii centrale, sa fi m transparenti si sa discutam cu clientii. Nu exista un set general, insa cred ca oamenii au nevoie de incredere, si foarte importanta este si activitatea bancii nationale”, spune Robert Rekkers.

Creditarea persoanelor fizice, in impas major
Dupa „momentul 23 octombrie”, activitatea bancilor a fost blocata pentru aproximativ o saptamana: bancherii nu stiau ce rate sa foloseasca in calculul noilor dosare de creditare, spune Raluca Dobre, analist financiar al brokerului de credite IpoteciDirect.

„Dobanzile, cursul, o luasera razna, si s-au revizuit conditiile de creditare. Sa reintrodus avansul minim obligatoriu de 10-30% pentru imobile, iar pentru achizitiile de terenuri a aparut in piata avansul minim de 50%”, spune Dobre. IpoteciDirect are semnate acorduri de reprezentare cu 16 banci. Majoritatea institutiilor de credit au diminuat perioadele creditelor ipotecare.

„Ne-a surpins decizia bancilor, care au redus in medie cu cinci ani perioada de creditare, desi ne asteptam ca ea sa creasca, pentru a permite majorarea plafoanelor de indatorare. Exista chiar o banca generalista care a diminuat perioada creditelor ipotecare la 10 ani”spune Dobre.

Apoi, bancile refuza garantii acceptate anterior: imobilele confort II, proprietatile rurale, si terenurile in extravilan, nu mai pot fi aduse colateral in cazul imprumuturilor, la anumite banci. „Aici intervine nevoia de a apela la un consultant”. Totodata, in calculul bonitatii individuale (scoring) nu mai sunt acceptate categoriile de venit provenite din chirii, dividende, venituri obtinute in strainatate, sau drepturi de autor. Dupa cum afi rma guvernatorul BNR, intram intr-o epoca a repatrierii dividendelor.

„Unele banci au anuntat ca nu mai iau deloc in considerare veniturile obtinute in strainatate, altele au anuntat o premiera pentru piata romaneasca: vor consulta bazele de date ale tarilor respective”, sustine Dobre.
„Piata se reorienteaza: se iau in considerare doar veniturile obtinutedin salarii si pensii, si astfel au aparut pachete de produse pentru pensionari”.

Politicile bancilor s-au schimbat foarte mult: de la atragerea de clienti pe partea de creditare, s-a trecut la majorarea dobanzilor depozitelor si campanii pentru cresterea conturilor de economii. „Se dezvolta latura produselor soft cum ar fi liniile de credite pe carduri de salarii (overdraft)”.

In plus, toate bancile verifi ca fisele fiscale ale clientilor din anii anteriori, respectand astfel pentru prima data „cu sfi ntenie” cerintele BNR. Se face o medie a veniturilor anuale si se iau in calcul posibile venituri cu 20% mai mari decat in anul anterior. Chiar daca se aduc adeverinte de venit prin care se demostreaza cresteri de peste 20% curente ale veniturilor salariale, acestea nu sunt luate decat in mod exceptional in calcul.
„Suma creditelor obtinute de clienti este cu 24% pana la 40% mai mica in medie decat suma creditelor cerute, pentru care s-a depus dosarul. Astfel, desi creditarea scade, brokerii au devenit din ce in ce mai frecventati: de doua saptamani numarul celor care ne trec pragul s-a dublat”, sustine Dobre.

Clientii sunt bulversati: fie li s-a respins dosarul de creditare, fie au obtinut cu 50% mai putini bani decat se asteptau. Cea mai neobisnuita situatie a intervenit insa in cazul dosarelor ipotecare pre-aprobate: multi clienti au semnat pre-contracte de achizitie a unor imobile, si se trezesc cu sume mai mici aprobate de banca.
„Sunt multi clienti care au semnat contracte de vanzare-cumparare, si s-au trezit ca banca nu le mai acorda sumele cerute: in consecinta, ei sunt pasibili sa piarda avansul, fiind executati de contra-parte. Ii sfatuim sa stipuleze in contract perioade mai mari de plata a sumelor contractuale, cum ar fi de 3-6 luni, in loc de o luna, cum s-a obisnuit pana in prezent”, explica Dobre. „S-a intamplat ca aprobarea dosarelor sa aiba o intarziere de doua luni: timpul de raspuns al bancii s-a dublat. Oamenii ‚fierbeau’: au dat avansul, si riscau sa il piarda”.
Dobre sustine ca segmentul imprumuturilor de nevoi personale este cel mai afectat: fiind fara garantii, acordate anterior in conditii relaxate, acestea se vor diminua cu 10-15% in ultimele luni ale lui 2008, urmand sa scada cu 30-40% in 2009.

„Daca in 2008 creditarea va incheia anul, probabil, cu o crestere de 70%, in 2009 avansul va fi de cel mult 40%. Va fi insa o crestere mai sanatoasa”, a mai spus Dobre.

Transparenta, Codul Penal si denigrarea

Recent, Banca Transilvania a fost tinta unor atacuri dure lansate prin mijloace de comunicare neconventionale - mesaje SMS sau e-mail. Atacul a fost pus pe seama unor angajati ai unor banci rivale, sau ai unor posibili investitori interesati de preluarea Bancii Transilvania. Dosarele celor in cauza se afla acum la Parchet, pentru cercetari, ne-au declarat oficiali ai Bancii Transilvania.

Cu toate ca in Codul Penal exista norme ce incrimineaza defaimarea statului, bancherii reuniti sub umbrela Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) s-au gandit sa includa si norme speciale care sa incrimineze denigrarea institutiilor financiare.

Majoritatea bancherilor chestionati nu cred ca un mai mare grad de transparentizare a pietei ar putea face inutile orice semnale de panica, si nici ca o lege a denigrarii ar putea fi slab conceputa si astfel ar putea restrictiona libertatea de exprimare, inclusiv pe cea a presei.

„Niciodata nu vom putea avea informatii despre banci in timp real. In clipa in care exista agitatie, oamenii vor avea nevoie de informare atunci. Sigurul organism care detine informatiile este Banca Nationala.
Principiul sistemului bancar este increderea. Daca cineva nu mai are incredere intr-o banca, atunci macar sa aiba incredere in banca centrala, si asta se intampla la nivel european”, spune Steven van Groningen. El a explicat ca denigrarea unei banci are un efect similar cu anuntarea unei bombe.

„Inca nu vad o problema imensa in a indeplini conditiile cerute la Maastricht. Problemele in momentul de fata sunt altele: cresterea economica, somajul si restructurarea – daca reusim sa o facem, pentru ca in momentul actual, asa cum ne-a dorit Uniunea Europeana, doar piata de consum, si cu industrii energofage si cu valoare adaugata mica, nu prea putem sa supravietuim.”
Dragos Cabat

„Cred ca va aparea un corporate governance (sistem de guvernare corporativa) mult mai sever, cu o aversiune mai mare fata de risc si mai orientat catre produse plain-vanilla (produse simple, nesofisticate),”
Robert Rekkers

Cand dobanzile cresc spre 100%, leul devine mai scump si mai greu de accesat. Criza de lichiditate franeaza creditarea. „Ma astept ca lunile de final ale anului sa fi e mult mai lichide, insa oricum va frana creditarea – nu vom mai vedea cresteri de 40-50%, ci o rata de crestere mai mica. Ritmul avansului creditarii va fi insa cu 20% mai rapid decat al tarilor europene,.”
Robert Rekkers

„Este greu de spus care vor fi efectele asupra unei banci generaliste. Cred ca mai afectate vor fi bancile preponderent de creditare ipotecara, asupra carora s-ar putea manifesta un impact de pana la 30%. Pentru bancile universale, impactul va fi mult mai mic, pe segmentul persoanelor fi zice.”
Steven van Groningen

„Sunt multi clienti care au semnat contracte de vanzare-cumparare, si s-au trezit ca banca nu le mai acorda sumele cerute: in consecinta, ei sunt pasibili sa piarda avansul, fiind executati de contra-parte. Ii sfatuim sa stipuleze in contract perioade mai mari de plata a sumelor contractuale, cum ar fi de 3-6 luni, in loc de o luna, cum s-a obisnuit pana in prezent.”
Raluca Dobre

articol scris de Bogdan TUDORACHE

© 2008 The Investor

http://www.theinvestor.ro/finante-banci/o-era-a-incertitudinilor-netransparente/