Din anii '70, legitimitatea unei politici comune la nivel european pentru protectia mediului a intrat in atentia autoritatilor - o politica atat pentru protectia mediului, cat si pentru utilizarea prudenta a resurselor naturale, reglementari prin norme aplicabile procedurilor industriale si programe de actiune in favoarea protectiei mediului sau programe de ajutor financiar.

In 1972, dupa prima conferinta ONU asupra mediului, Comisia Europeana a propus elaborarea unui program de actiune in acest sens. Principalul obiectiv era un parteneriat intre Uniunea Europeana, statele membre, lumea afacerilor si public. Tot in baza acestei initiative, Comisia Europeana a lansat recent primul serviciu pe Internet de inregistrare a emisiilor industriale in aer si apa.

Liliana Solomon, presedinte si CEO Vodafone Romania, defineste responsabilitatea sociala corporativa ca fiind "actiunile companiilor prin care acestea manifesta o atitudine responsabila si proactiva fata de societate, mediul inconjurator si angajatii sai ".

Bogdan Arnautu, director de comunicare la Carpatcement Holding, adauga: "De-a lungul timpului, contributia companiilor la viata sociala a fost teoretizata diferit de mai multe curente de gandire. Initiativele 'responsabile' au fost denumite printr-o varietate de termeni: corporate citizenship, corporate philantropy, corporate societal marketing, community affairs, community development, etc."

In Romania, continua el, implicarea companiilor in proiecte de CSR nu aduce atat de multa vizibilitate ca in alte tari din Uniunea Europeana si Statele Unite. "in cazul companiei noastre, vizibilitatea nu este motivul principal pentru implicarea in CSR, ci o consecinta fireasca a impactului pe care proiectele noastre le au asupra comunitatii".

Tot el accentueaza ca un aspect deloc de neglijat este "sensibilizarea propriilor angajati care impartasesc aceleasi valori si principii umane cu organizatia din care fac parte." 

"Bucurestiul respira"
Carpatcement a reluat in acest an un proiect initiat in 2006, care incearca sa traga alarma fata de diminuarea drastica a spatiilor verzi, in ultimii ani. Astfel, compania a plantat perdele forestiere in judetul Ilfov si Bucuresti.
"Fiecare persoana beneficiaza sau ar trebui sa beneficieze de 12 -16 metri patrati de spatiu verde", spune Arnautu. "Populatia din Bucuresti si judetul Ilfov 'se bucura' insa de aproximativ 2,5 metri patrati".

Iar cifrele sunt in scadere. In 1989, spatiile verzi din Capitala ocupau o suprafata totala de aproape 35 de milioane de metri patrati. Trei ani mai tarziu, spatiile verzi s-au redus la 16 milioane de metri patrati, in timp ce pentru 2006 se estima un total de numai 12,5 milioane de metri patrati.

"Solutia, relativ simpla, poate fi la indemana comunitatilor si administratiei locale: plantarea sistematica de arbori si arbusti rezistenti la conditiile de microclimat din zona capitalei, precum si intretinerea acestora", subliniaza Arnautu.

Carpatcement "face diferenta" prin proiecte pentru protectia mediului, urbanism si arhitectura, comunitati locale si actiuni umanitare, donatii si asistenta in cazul unor dezastre naturale. Dat fiind si domeniul de activitate, eforturile financiare pentru astfel de programe sunt considerabile.

"Acquis-ul comunitar de mediu este extrem de complex si implica un numar mare de directive 'grele' cu costuri foarte mari", explica Arnautu, referindu-se printre altele la reguli privind incinerarea deseurilor sau comertul cu certificate de emisii de CO2.

Toate cele trei fabrici Carpatcement Holding au obtinut autorizatia integrata de mediu, ca urmare a investitiilor considerabile pe care le-a facut compania.

"Pana in prezent am investit, inclusiv prin achizitia de actiuni, peste 300 milioane de euro din care aproximativ 20 milioane de euro in protectia mediului", subliniaza oficialul Carpatcement. "Din totalul investitiilor, excluzind achizitia de actiuni, investitia strict pentru protectia mediului reprezinta circa 10%. Cea mai mare parte a celor 20 de milioane le-am investit in depoluare, in filtrele de praf".

Efortul companiei va continua si in perioada urmatoare, Arnautu anticipand noi investitii de aproximativ 10 - 15 milioane de euro. Nivelul total al investitiilor pentru 2007 pentru cele trei divizii (ciment, beton si agregate) se ridica la aproape 40 de milioane de euro.

O viata mai curata
Vodafone realizeaza actiuni sociale prin programul de Responsabilitate Corporativa, care sprijina proiectele societatii civile in domeniul protectiei vietii umane si al protectiei mediului. Mai mult, Fundatia Vodafone Romania sprijina programe din sfera sociala (ajutorarea copiilor dezavantajati si a batranilor) si din domeniul educatiei si sanatatii.

Presedintele Liliana Solomon spune ca obiectivul operatorului este sa reduca permanent impactul activitatilor sale asupra mediului, chiar daca, prin specificul domeniului de telecomunicatii, acesta este minim. Una dintre schimbarile care afecteaza direct companiile producatoare de echipamente electrice si electronice este taxa de timbru verde, aplicata de la 30 aprilie 2007, conform reglementarilor de mediu europene.

In luna martie, Vodafone a lansat un program national de reciclare a telefoanelor mobile, cu puncte de colectare in toate magazinele proprii din tara. Compania sustine ca este prima initiativa de acest gen din industria telecomunicatiilor din Romania, precedata de un proiect similar la nivel intern.

"Campania interna de colectare a avut un succes neasteptat. in doar o saptamana am colectat peste 1.000 de telefoane vechi si numeroase accesorii de la angajatii Vodafone Romania," povesteste Liliana Solomon. "Rezultatul campaniei la nivel national inseamna colectarea a peste 2.000 de telefoane uzate, precum si numeroase accesorii (baterii, incarcatoare, dispozitive hands-free, cabluri de date, indiferent de model si de starea de functionare a acestora).

Banii obtinuti vor fi donati pentru proiecte de protectia mediului".
Telefoanele si accesoriile colectate de Vodafone sunt procesate de Fonebak UK, compania cu care grupul britanic colaboreaza la nivel international pentru reciclarea dispozitivelor uzate.

Telefoanele care sunt in stare de functionare vor fi reconditionate si reutilizate in tari in curs de dezvoltare din Africa, facilitand astfel accesul la serviciile de telefonie mobila utilizatorilor cu posibilitati materiale limitate. Terminalele si accesoriile care nu pot fi reparate vor fi dezmembrate, iar materialele componente vor fi recuperate si refolosite pentru fabricarea de echipamente noi, printr-un proces de reciclare ce se va derula in afara Romaniei.
"Proiectul de colectare a telefoanelor uzate va fi un program permanent si intentionam sa il extindem", promite Solomon.

Un alt program Vodafone este "Litoral Curat", demarat in 2005, in colaborare cu organizatia non-guvernamentala Mare Nostrum din Constanta. Turistii si localnicii au fost indemnati astfel sa colecteze selectiv deseurile de pe plaje, iar operatorii si administratorii au devenit mai atenti, pastrand litoralul mai curat si mai placut pentru turisti.
In sprijinul acestui proiect, Vodafone a achizitionat si amplasat 450 de module de colectare selectiva a deseurilor de hartie, plastic si menajere, pe majoritatea segmentelor de plaja din Navodari pana in Vama Veche. Totodata, compania a ajutat la monitorizarea starii plajelor si a organizat campanii de informare si educare.

Proiectul va continua si in 2007, cu un numar mai mare de puncte de colectare. La nivel intern, Vodafone a avut alta initiativa de colectare selectiva a deseurilor, cu rezultate deosebite. Numai in anul 2006, compania a colectat peste 20.000 kilograme de recipienti din PET, din toata tara.

Problema mediului a inceput sa atraga atentia companiilor. Dovada este ca din ce in ce mai multe dintre ele decid sa se implice activ. Printre proiectele anuntate recent se afla parteneriatul dintre HP si WWF pentru stoparea cauzelor si consecintelor incalzirii globale la nivel mondial. Este un semn ca oamenii au inceput sa ia aminte la problemele grave ale planetei. Un joc in care cei ce detin puterea sunt asteptati sa faca primul pas. Si in care noi, oamenii obisnuiti, trebuie sa ne purtam responsabil.

Aerul pe care il respiram
Un studiu realizat in vechile state membre ale Uniunii Europene, plus Ungaria si Norvegia, arata ca 76% din emisiile de amoniac provin de la ferme de pasari si porci. Mercurul, o alta substanta periculoasa, este deversat in apa de companiile din industria chimica (49%) si metalurgica (19%). De mercurul din aer se fac vinovate industriile generatoare de energie in proportie de 31%, urmate de industria chimica (26%)  si industria metalurgica (20%).
(Comisia Europeana)