Se poate spune ca ele  raspund unei necesitati economice si mai ales sociale, pentru ca au democratizat ideea de comert modern. Ne amintim ca pana la deschiderea primului magazin Carrefour, la Bucuresti, comertul modern, pe mari suprafete, era reprezentat in Romania numai de magazinele cash&carry Metro si Selgros unde accesul era (si este in continuare) permis numai pentru posesorii unui card special.

Exemplul Carrefour a fost urmat rapid de Cora, Aucham, Kaufland, Real, Billa si de altii, Chiar si reteua 100% romaneasca PIC are succes. Hipermarketul este acum, o prezenta obisnuita pentru majoritatea romanilor. Chiar mai mult, hipermarketul a devenit un fenomem social si cultural: pentru multe familii vizita la hipermarket este unul din punctele de atractie ale sfarsitului de saptamana, ca sa nu mai vorbim de perioadele de sarbatori.

MODELE DE SUCCES
Succesul hipermarketurilor ca model de investitie este incontestabil, dar acelasi succes este si cauza multor polemici. Carrefour, de exemplu, a anuntat ca numai in primul trimestru al acestui an a avut vanzari de 234 de milioane de euro, cu 36,8% mai mare decat in perioada similara a anului trecut. Pentru anul 2008, Carrefour si-a fixat un nivel al vanzarilor pe ansamblul pietei romanesti de 1,1 miliarde de euro ( in comparatie cu cele 866 de milioane realizate anul trecut).

La randul sau, reteaua Auchan a anuntat ca a avut 8 milioane de clienti in 2007 si a vandut peste 150 de milioane de articole. Numai magazinul din cartierul Titan, din Bucuresti, a inregistrat un flux saptamanal de 130.000 de clienti.

Paradoxul, care este si una din cauzele polemicilor, este faptul ca directorii de magazine anunta marje de profit care nu sunt deloc spectaculoase. Directorul general de la Auchan, de exemplu, Regis Mougel, a declarat ca profitul magazinelor sale este de 12 sau 13%. Pe de alta parte, aceleasi retele de hipermarketuri nu sunt deloc modeste cand este vorba de afisarea ambitiilor si fac publice planuri de expansiune in teritoriu care ar fi considerate nerealiste daca rata profiturilor ar fi, intr-adevar, numai atat cat se spune oficial.

Regis Mougel a planificat deschiderea a inca patru noi unitati anul acesta, dintre care doua numai in Bucuresti, ceea ce inseamna investitii de aproape 100 de milioane de euro, iar numarul de angajasi va ajunge la 5000. Tot el estimeaza ca in 2010 pe piata romaneasca vor exista aproximativ 20 de hipermarketuri Auchan si pentru aceasta si-a planificat investitii totale de 320 de milioane de euro in urmatorii ani.

Carrefour, deschizatorul de drumuri care isi vede competitorii venind tare din urma, nu vrea sa se lase depasit, si a anuntat sase noi magazine in 2008, pentru investitii care ar putea atinge 200 de milioane de euro. La care se adauga victoria obtinuta anul trecut prin achizitionarea celor 21 de supermarketuri din reteaua Artima. Cora estre mai discreta si a anuntat numai 1 magazin nou in Bucuresti in 2008.

Marele succes al hipermarkerurilor nu este, insa, cel comercial, ci cel psihologic. Pentru romani hipermarketul reprezinta concretizarea visurilor de bunastare amanate 45 de ani. Chiar si pentru cei care nu cumpara decat cateva marfuri, plimbarea indelungata printre sirurile de rafturi pline reprezinta un fel de terapie "positive thinking", o inoculare cu doze de certitudine ca exista lucruri pe care chiar daca nu le poseda acum, oricum le vor poseda maine.

PROBLEME PENTRU VIITOR
Dezvoltarea in continuare a hipermaketurilor se loveste, insa, de un obstacol imposibil de evitat: nu mai exista terenuri suficient de mari, iar acolo unde mai exista, preturile sunt prohibitive. Situatie valabila in primul rand in Bucuresti, dar nici celelalte mari orase nu sunt departe.

La cateva sute de euro pe metrul patrat cat este piata imobiliara chiar si in cartierele periferice ale capitalei, numai terenul pentru un hipermarket costa enorm. Francois Oliver, directorul general al Metro Romania, a recunoscut ca: "locatiile bune si foarte bune au fost luate deja. Pretul terenurilor este foarte ridicat in Romania. Pentru un jucator international este acum foarte greu sa intre greenfield pe piata locala si sa fie si profitabil".

Alta problema este ca hipermarketurile incep sa intre in conflict cu insasi orasele in care se afla! Miile de autoturisme care se indreapta in fiecare zi catre hipermarketuri sufoca strazile care duc in acele directii. Bucurestenii stiu cel mai bine, pentru ca nici bulevardele cu cate trei benzi pe sens, cum sunt soseua Pantelimon, sau Iuliu Maniu, nu mai fac fata traficului catre zonele comerciale respective. Foarte curand chiar si un investitor dispus sa plateasca oricat pe terenul viitorului magazin, se va lovi de refuzul municipalitatii de a acorda aprobarea de constructie.

Bineinteles, solutia ar fi "deplasarea" hipermarketurilor, a magazinelor cash&carry si chiar a mall-urilor, mult in afara oraselor, asa cum este situatia in Occident. Chiar si in Statele Unite, unde terenurile nu sunt o problema, mall-ul "Potomac Mills", de exemplu, care deserveste

Washingtonul, se afla in afara capitalei americane, dar nu in periferii ci la cateva zeci de kilometri distanta! La fel este si in Europa, unde centrele comerciale apar pe marginea soselelor mult in afara limitelor oraselor. in Romania, terenurile in localitatile situate dincolo de periferia imediata a marilor orase si pe alte sosele decat cele principale continua sa aiba preturi mici.

Dupa bunele legi ale lui Murphy, solutia aduce, insa, o noua problema: nivelul de motorizare in Romania nu este nici pe departe comparabil cu cel din Occident si cu atat mai putin cu cel din Statele Unite. In egala masura in care atrag cumparatorii automobilisti, hipermarketurile de la noi se bizuie si pe zecile de mii de clienti care vin zilnic cu transportul in comun, sau chiar pe jos, cum este situatia  pentru magazinele plasate in cartierele populare. Acesti clienti vor disparea daca hipermarketurile se vor deplasa la 10 sau 20 de kilometri distanta, iar ziua in care numarul de autoturisme pe cap de locuitor in Romani va fi echivalent cu cel din tarile dezvoltate este inca departe.

Apoi apare problema crizei de personal! 75% dintre firmele din Romania declara ca au mari probleme in recrutarea de salariati, calificati si necalificati. Nu exista o statistica in ce priveste magazinele  cash&carry, hipermarketurile, supermarketurile si mall-urile, dar numeroasele si repetatele anunturi de angajare sunt dovada ca lipsa de personal si fluctuatia de personal, sunt serioase. Este limpede ca salariile joaca si ele un rol in aceasta privinta.

Destul de putin se vorbeste despre cumparatorii nemultumiti. Conform Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, peste 5000 de romani au reclamat in ultimele 6 luni, ca nu au fost depagubiti dupa ce au cumparat produse defecte, sau nu li s-au reparat produsele defecte. ANPC sustine ca printre agentii economici reclamati se afla Cora, Carrefour, Metro si Kaufland.

PRODUCATORII ATACA
Pe de alta parte, templele societatii de consum se vad acum atacate de iconoclasti. Cel mai pregnant simptom este ofensiva lansata de producatorii din industria alimentara, care acuza lanturile de hipermarketuri "abuz de putere" si de umflare artificiala a preturilor.

A fost invocata chiar si detestata notiune dde "monopol"! intr-o perioada in care inflatia a depasit asteptarile, nu doar in Romania ci in toata Uniunea Europeana, subiectul nu putea sa nu inflameze spiritele, inclusiv, daca nu in primul rand, printre politicienii aflati in campanie electorala. Sa arati cu degetul numai catre hipermarketuri ca sa explici de ce in Romania uleiul este mai scump ca in Italia si de ce dau faliment producatorii din industria alimentara este simplist, dar prinde la public.

Patronatele si sindicatele din industria alimentara afirma ca in toate contractele incheiate intre supermarketuri si furnizori, primii solicita "bonusuri, taxe si discount-uri " foarte mari si in continua crestere. Producatorii au prezentat o lunga lista de taxe mai mult sau mai putin mascate care, sustin ei, ii aduc pe ei in pragul ruinei si cresc artificial preturile de vanzare: taxe pentru serviciu centralizat de cumparare, serviciu de marketing, serviciu de vanzare garantata, serviciu gestionare gama, euro discount, taxa de deschidere magazine, taxa de remodelare, taxa de listare etc.

Producatorii mai spun ca ei platesc salariile angajatilor din hipermarketuri care aranjeaza produsele lor in raft, se ocupa ca rafturile sa fie mereu pline si care anunta furnizorul atunci cand trebuie facuta o noua livrare. Sorin Minea, presedintele Patronatului Carnii sutine ca desi sunt platiti de producatori "respectivii salariati sunt, de fapt, la dispozitia supermarketurilor, adica lucreaza dupa programul pe care il impun acestea, si mai fac si alte munci, pe langa cele pentru care se afla acolo".

Clauza contractuala, poate, cea mai contestata este aceea ca un furnizor se angajeaza sa nu ofere nicaieri in alta parte produsele la un pret mai mic decat cel stabilit cu un supermarket, sau hipermarket.

Hipermarketurile au preferat pana acum tacerea, dar problema este ca protestele nu mai sunt limitate la ninel national: ce se intampla in Romania se intampla in toata Uniunea Europeana. Mai mult, lanturile de hipermarketuri au capatat un inamic puternic: insusi Parlamentului European a cerut Comisiei Europene sa investigheze sectorul de retail si sa-l reglementeze. Chiar daca voci de la Bruxelles sustin ca sansele reale sa apara o reglementare a sectorului la nivelul Uniunii sunt mici, bresa a fost facuta.

In Romania hipermarketurile au castigat un moment de respiro: Consiliul Concurentei a declarat ca hipermarketurile detin o cota de piata de numai 35% din totalul comertului cu produse de larg consum, deci nu poate fi, inca, vorba de o pozitie de monopol, deci nu se justifica o ancheta pentru abuz de putere.

In ciuda scandalului la nivel european, deocamdata cumparatorii romani nu dau semne ca privesc hipermarketurile ca vinovate pentru cresterea preturilor si nici nu pare sa se formeze vre-un curent de opinie "anti-hipermarket". Dimpotriva, afluenta de cumparatori cu ocazia sarbatorilor de Paste a depasit orice asteptari. In plus, comisia parlamentara de ancheta, care s-a constituit la un moment dat, a intrat in moarte clinica dupa cateva zile in care declaratiile de intentii au fost mai mult decat dure.

Pentru Carrefour, Cora si Auchan, situatia ramane, totusi, delicata fie si numai pentru ca atacurile care le vizeaza vin in special din tara lor de origine: Franta. Iata ca, astfel, producatorii romani din industria alimentara se afla pe aceleasi metereze cu cei francezi, lucru care nu poate decat sa-i incurajeze si pe unii si pe ceilalti.

articol scris de Rasvan ROCEANU

© 2008 The Investor

http://www.theinvestor.ro/retail/hipermarketurile-templele-societatii-de-consum/