Domnule Suceveanu, cum a inceput pasiunea pentru arheologie?

Din liceu inca dovedeam o inapetenta pentru stiintele exacte si o inclinare spre stiintele umane. In plus, am avut sansa sa am doi profesori extraordinari - Gheorghe Gutu la limba latina si Constantin Danciuloiu, profesor de greaca. Ei m-au convins sa-mi incerc norocul la filologie clasica la Universitatea Bucuresti, la sfarsitul liceului. Am intrat printre primii la facultate.

Aici am avut o generatie de profesori remarcabili - Nicolae Barbu, Toma Vasilescu, Aran Frenkian, Eugen Cizek, Mihai Nasta - care ne-au inoculat morbul pasiunii si lecturii despre antichitate. Eram foarte patruns de spiritul livresc al filologiei, cand - in anul doi de facultate - am fost contactat prin intermediul mamei mele de Zoia Condurache, fata academicianului Condurache, care a venit sa ma intrebe daca vreau sa ma duc la Histria sa fiu student pe santier.

Aveau nevoie de studenti care sa cunoasca limba latina si greaca. La inceput am refuzat, dar la rugamintile mamei mele am cedat. In august 1958, impreuna cu Emil Condurachi - ulterior devenit profesorul meu, pentru care am o mare veneratie - si un mare savant italian, Gianfranco Tibiletti, am facut primul drum la Histria.

Emil Condurachi a fost intr-un fel mentorul dumneavoastra spiritual?

Evident, era un om de o dictie extraordinara, vorbea superb atat in franceza, cat si in italiana. La congresele internationale, cand lua el cuvintul, se strangeau francezi, respectiv italieni, sa asculte un strain care vorbea limba lor natala mai bine decat multi dintre ei. Pe langa toate acestea, era un om de viata si de suflet.

Care a fost prima impresie despre Histria?

Probabil ca evenimentul a avut o oarecare semnificatie... Cand m-am dus prima oara sa vad cetatea, nu stiam care este poarta mare a cetatii si am intrat pe cea mica. Inca mai aveam filologia in cap, la 18 ani, daca luasem cu mine sa citesc la Histria cartea "Cicero - Despre batranete".

Cine a fost primul arheolog cu care ati lucrat la Histria?

Am fost repartizat la Maria Coja, care pot sa spun ca a fost profesoara mea de arheologie. Era un tip de arheolog sui generis, in sensul ca avea o exceptionala perceptie a pamantului. Statea mai prost la partea scrisa. Mai tarziu, dupa ce imbatranisem si imi permiteam sa ii fac observatii, i-am spus: "De ce nu pui pe hartie lucrurile astea, ca se vor pierde".

Nu pot sa spun ca m-a ascultat, oricum nu o indemna inima sa scrie, ci sa sape, si sapa dumnezeieste pentru ca punea in evidenta niste situatii extraordinare. Diferenta intre lipsa mea de experienta si super-experienta ei in teren m-a facut inca de atunci sa ma consider unul dintre cei mai prosti studenti care au trecut pe la Histria. Aici a intervenit tactul ei pedagogic si in trei ani am inceput sa inteleg ce se intampla acolo. In 1962 am fost repartizat la un alt arheolog.

Nu am sa ii mentionez numele, dar sapa foarte neglijent. Contrastul dintre bijuteria de sapatura pe care o lasa Maria Coja si sapatura pe care o lasa el m-a determinat sa fac saltul spre o specializare in arheologie. Recunosc ca nu am atins nivelul de sapatura al Mariei Coja, dar cred ca am fost foarte aproape de ceea ce m-a invatat ea.

Sa inteleg ca Histria este o pasiune care dainuie pana in zilele noastre?

Va marturisesc sincer: pentru mine Histria este mama, sotie, copil si amanta. Intotdeauna mi se pune un gol in stomac inainte sa ajung acolo, iar cand o vad simt ca are nevoie de protectie. A contat enorm sprijinul Consiliului Judetean Constanta, iar din anul 2000 Ministerul Culturii ne ajuta cu bani de sapatura. Histria este un sit arheologic modern, este singurul sit arheologic din Romania care are gard de protectie. Avem alei de acces, panouri cu planul si restitutia, plus un sistem de iluminare nocturna.

Nu v-a tentat niciodata o cariera politica?

Probabil ca anumite conjuncturi m-ar fi putut determina, dar angajandu-ma intr-o astfel de cariera as fi avut patru ani buni si patru ani prosti, asa ca am renuntat la orice preocupare politica si m-am concentrat strict pe arheologie. Partidul meu este Histria, iar daca se va infiinta vreodata, cred ca as candida cu drepturi depline la postul de presedinte de onoare pe viata.

Care a fost cea mai mare realizare arheologica din cariera?

Dupa scoala cu Maria Coja, am fost trimis sa sap un depozit de statuete care se afla la Muzeul National, asta fiind prima mea sapatura. A doua a fost un edificiu termal descoperit printr-un accident. Cineva a avut ideea sa faca o ghetarie pe un loc mai inalt, spre extremitatea cetatii Histriei.

Am observat ca in urma sapaturii la ghetarie muncitorii scosesera la suprafata bucati de marmura si mozaicuri. Dupa scandalul de rigoare, am preluat aceasta sapatura, am scos la suprafata un edificiu impresionant. Incununarea a venit din descoperirea bazilicii episcopale de la Histria, in anul 1969, care probabil va ramane cea mai mare realizare a carierei mele.

Este vorba de un edificiu de peste 60 de metri lungime si 30 de metri latime, care ocupa aproape 2% din suprafata cetatii tarzii.

In afara de Histria, ce alte santiere arheologice ati mai avut?

In afara de Histria, dar tot din dragoste pentru ea, am facut o sapatura la Fantanele, la 25 de kilometri de Histria, de unde pleca apa adusa prin apeducte pana la cetate. Apoi, raspunzand invitatiei unui coleg care pe vremea aceea lucra la Institutul de Studii Militare, am facut o sapatura pe Dunare, la Murighiol. Acolo am reusit sa localizam cetatea Halmyris, care la randul ei este o descoperire foarte importanta. In momentul acesta pot sa spun ca prin sapaturile de la Histria, Fantanele si Murighiol am o viziune mai apropiata de realitate decat as fi avut-o daca as fi sapat numai la Histria. Oricum, toate trei raman caramizi care vor fi candva asamblate intr-un edificiu ce va oferi o viziune mult mai larga decat au avut-o predecesorii nostri.

Cum a aparut volumul "Alexandru cel Mare"?

La un moment dat aveam pregatite pentru tipar doua lucrari, una despre asezarea de la Fantanele si un catalog de ceramica de la Histria. Mi s-a sugerat sa scot o lucrare de popularizare, din banii careia sa le pot publica pe celelalte doua.

In prima faza am vrut sa scriu o lucrare despre viata cotidiana la Histria, dar la 26 de ani eu apucasem sa fac notele si introducerea la "Expeditia lui Alexandru cel Mare" a lui Arrianus. La sfatul prietenului meu Radu Harhoiu, am abandonat ideea cu Histria si asa am ajuns sa scriu si sa public volumul "Alexandru cel Mare".

La inceput de an 2007, care este perspectiva arheologiei in Romania?

Situatia ma ingrijoreaza. Indicatia de a nu mai finanta de la buget sapaturile arheologice risca sa asasineze breasla noastra. Exista solutia unor firme care sa execute sapaturile, dar pana atunci toti specialistii suntem concentrati in institutii, facultati sau muzee. Daca aceste institutii nu vor mai fi finantate de la bugetul de stat pentru a efectua sapaturi, situatia arheologiei romanesti va fi foarte dificila.

Daca nu ar fi fost arheologia, ce alta meserie credeti ca vi se potrivea?

Tamplar, motiv pentru care urasc sintagma "limbaj de lemn". Eu am copilarit langa o fabrica la Sascut, in judetul Bacau. Uram sectia de metale, dar la tamplarie eram fascinat de talas si de mirosul de lemn.

Un orgoliu al arheologului din dumneavoastra?

Daca am un orgoliu este acela ca mi-am publicat toate sapaturile, ceea ce nu e foarte frecvent in breasla noastra.

Repere biografice
Nascut in Bucuresti, pe 11 martie 1940, Alexandru Suceveanu a urmat Facultatea de Filologie Clasica din capitala.
Din 1962 este arheolog, cercetator principal I, la Institutul de arheologie "Vasile Parvan".
In 1973 obtine doctoratul in istorie cu lucrarea "Viata economica in Dobrogea romana".
Actualmente este responsabil stiintific al sitului arheologic de la Histria

A mai publicat
"Fantanele. Contributii la studiul vietii rurale in Dobrogea romana";
"La Dobroudja romaine" (impreuna cu Alexandru Barnea);
Monografia "Alexandru cel Mare";
"Halmyris I" (impreuna cu Mihail Zahariade, Florin Topoleanu, Gheorghe Poenaru Bordea);
"Les thermes romains" si "La céramique romaine ŕ Histria", ambele dedicate cetatii grecesti;
In prezent, pregateste lucrarea "Bazilica episcopala de la Histria".