Jocul cu brandurile

O corelare naturala pare a fi cea dintre ascensiunea profesionala si evolutia alegerilor materiale pe care le facem.

Un salt in cariera este de cele mai multe ori urmat de o schimbare de atitudine fata de lucrurile cele mai simple. Evolutia si dorinta de ascensiune ofera satisfactii variate. Dincolo de confirmarea unui anumit tip de inteligenta si de incredere in fortele proprii, aceasta schimbare ofera si accesul la un alt tip de viata si, odata cu asta, la un alt tip de alegeri.

Si se intampla adesea. Ajungem sa ne dorim un job NU pentru provocarea pe care el ar reprezenta-o, ci poate... pentru imaginea pe care ne-ar facilita-o. Cu siguranta e si o chestiune de educatie, de mostenire, una privitoare la modelele pe care le-am avut in viata.

In fiecare etapa a vietii ne caracterizeaza consumul unui anumit tip de branduri. Este nevoie de o evolutie si o cunoastere naturala pentru a putea atinge un nivel superior. si aici ma refer la un grad de maturitate, in cel mai bun caz secondat si de confortul material, maturitate reflectata si alegeri de marca.

Etapele dezvoltarii si consumului de marca sunt urmate in acelasi timp si de atitudini diferite. Primii pasi in cariera ii recunosti usor printr-o anumita dorinta si curiozitate de a explora branduri, de a cunoaste ceea ce pana atunci parea inaccesibil.

In etapele evolutive te lovesti de aspiratii din ce in ce mai inalte si de o anumita siguranta a alegerii in materie de branduri. insa momentul de relaxare si maturitate il constituie apogeul carierei, cand alegerile nu mai sunt raportate la costuri si false identitati, ci doar la maturitatea marcii, la gradul de satisfactie si confortul pe care il ofera. Este deja un segment premium, un segment al luxului si bunastarii discrete.

Am ales sa vorbesc despre corelarea etapelor carierei cu evolutia naturala a consumului de marca, pentru ca ea este rar intalnita in mediul de afaceri romanesc. Cel mai adesea ne izbim de persoane care se straduiesc sa urce in ierarhie si sa avanseze in functii cu rezonanta puternica, fara insa a parcurge etapele naturale ale unui astfel de drum, ci galopand.

Sindromul tipic al unui astfel de parcurs este expunerea. Dorinta de a face vizibil cat mai mult posibil, de a arata eventual ceea ce nu esti. Iar in ajutorul sau vin marci care mizeaza foarte mult pe acest caracter expozitional. Marci "bling-bling" de altfel usor recognoscibile. Aceasta este cea mai usoara maniera de a transforma luxul in kitch. Este o diferenta majora intre consumul marcilor "stralucitoare" si realul nivel de trai si de calitate a vietii.
si povestea ar putea continua... insa o cunoastem atat de bine... Suntem fie personaje ale ei, fie avem parte de cate o reprezentatie de gen aproape in fiecare zi.

Intrucat multi dintre noi se aseaza si raman confortabil la umbra unei mari organizatii, uitand de sine, provoc in final la un exercitiu de imaginatie... Ne provoc sa renuntam la etichete specifice anumitor situatii si conjuncturi, la masca pe care o purtam atunci cand trebuie si in spatele careia ne ascundem adevaratul EU. O libertate de exprimare si atitudine. Unde ar fi provocarea?

Provocarea ar sta in reusita. O provocare de a castiga, de a reusi doar prin atitudine, carisma, personalitate si nu prin masca foarte bine adecvata. Ar fi un stimul si un exercitiu de ne modela si a creste continuu spiritul. Nu ar fi cu adevarat spectaculos?