Strategie anti-risc

Lipsa unei evaluari corespunzatoare a riscurilor si deciziile neinspirate pot avea consecinte grave asupra afacerii. Managementul riscului devine rapid o disciplina in sine, fiind un aspect de luat in calcul de oricine - corporatii, organizatii publice si orice alta activitate pe termen scurt sau lung.

Nu exista activitati fara riscuri colaterale, subliniaza Cristian Ionescu, managing director la Coface Romania. Iar managementul riscului este un domeniu atat de vast incat nu exista persoana care sa il cunoasca pe deplin.
Nevoia de risk management difera de la o companie la alta, iar procesul de risk management este unul continuu. "Nu se termina niciodata, evolueaza permanent si sufera modificari, fiind un proiect viu ca si compania", arata Ionescu.

In Romania, acest concept abstract exista abia din anul 2000. Patru ani mai tarziu a luat nastere si o asociatie cu specific. in continuare, insa, interesul companiilor este restrans.
"Constientizarea nevoii de risk management apare cel mai adesea dupa ce compania a inregistrat o pierdere. Din cele aproape 535.000 de IMM-uri din Romania, poate 5% stiu ce este si il practica", considera seful Coface. 

Riscuri, riscuri, riscuri....
Fiind un proces vulnerabil la factorul uman (deci subiectivism si predispozitie la greseala), managementul de risc se bazeaza in cea mai mare parte pe precedente.

"O idee foarte buna de clasificare a riscurilor pe care trebuie sa le luam in evidenta ar fi sa ne uitam pe piata asigurarilor, ca sa vedem ce riscuri exista", spune Ionescu. 

Odata identificate, managerul de risc trebuie sa isi asume strategia si rezultatele aferente.
"Parerea generala este ca trebuie sa obtii profit maxim cu riscuri minime", spune Laurentiu Mitrache, CEO la Leumi Bank Romania. "In realitate, insa, trebuie sa accepti riscuri mai mari pentru un profit mai mare. Un risc minim prespune profit minim sau chiar pierdere. Se spune ca numai cine nu munceste nu greseste".
Primul risc de luat in calcul este riscul de piata.

"Daca nu intelegi incotro se duce piata, atunci ai numai de pierdut," spune Ionescu. "Trebuie sa stai si sa judeci asupra evolutiei viitoare. Un exemplu este aparitia telefoniei mobile, care a eliminat aproape in totalitate piata pagerelor".

Riscul de tara - o rezultanta pentru toate celelalte riscuri - este important atat pe partea macroeconomica, cat si microeconomica. La randul sau, riscul politic este crucial mai ales pentru investitorii care fac afaceri cu statul.
De luat in calcul este si riscul de credit acordat partenerilor de afaceri, adauga seful Coface Romania.

"Aproape 40% din activele companiilor reprezinta creditele acordate furnizorilor (parteneri de afaceri). In Romania, in jur de 80% din tranzactiile realizate nu au in spate un fundament economic, o analiza serioasa de risc. Companiile nu se uita la bilantul firmelor cu care lucreaza. Acest risc se poate rasfrange - pozitiv sau negativ - asupra viitorului proprii companii".

La nivel intern, exista riscuri de continuitate a activitatii (fenomene naturale, de exemplu), riscuri operationale (precum spargerea retelei IT sau furtul de date), riscul legat de forta de munca (accidente, protectia muncii, greve), riscul de credit, riscul financiar si de curs valutar, riscul reputational / de imagine sau riscul de lichiditate.
Pretul pe care o companie il plateste in lipsa unui management eficient al riscului poate fi foarte mare, ducand chiar la faliment.

La companiile mari, riscurile sunt administrate de consultanti specializati. Societatile mai mici, care nu-si permit sa angajeze profesionisti, isi pot dezvolta intern un departament in acest scop. Exemplul cel mai intalnit este crearea unei echipe de proiect formata din directorul general, directorul de operatiuni, managerul de productie, un reprezentant din departamentul de HR, etc.

"Este absolut necesar ca aceasta echipa sa aloce timp suficient activitatii de risk management", subliniaza Ionescu. "Ea stabileste obiectivele si cerintele proiectului; in fazele incipiente se reuneste regulat, face brainstorming, estimeaza costuri; in faza finala, supune proiectul spre aprobarea conducerii".

Riscul in schema bancara
Prin statutul si reglementarile bancilor centrale, bancile comerciale sunt obligate sa administreze riscul cat mai eficient. Cristian Ionescu estimeaza investitii de milioane de euro in risk management, la bancile din Romania.
Expunerea la risc este foarte mare, explica specialistii, cu atat mai mult cu cat bancile sunt vulnerabile in perioade nefaste din ciclul economic, care apar adesea fara preaviz.

In consecinta, strategia de risk management trebuie sa fie extrem de bine structurata. Provocarea, spun ei, sta in a lua decizia privind viitorul institutiei si a asigura un echilibru sanatos intre diversele segmente de activitate, precum wholesale si consumer banking.

Cel mai important risc bancar este riscul de credit, subliniaza Laurentiu Mitrache, tinand cont ca in intreg sistemul creditele acopera mai mult de jumatate din totalul activelor bancare. "Asta necesita o evaluare riguroasa anterioara creditarii si o monitorizare atenta ulterior".

Steven van Groningen, presedinte si CEO la Raiffeisen Bank Romania, spune ca un risk management eficient presupune analize coerente foarte atente, care duc la imbunatatirea sistemului de scoring. "Pentru asta ai nevoie de sute de clienti si de o istorie in spate. Doar bancile mari si bancile specializate pe segmente clare de piata pot ajunge la un calcul de risc corect".

Potrivit Mirelei Bordea, vice-presedinte la Credit Europe Bank, eficienta depinde de calitatea si adecvarea instrumentelor folosite (modele, software, circuite informationale, etc.) si de persoanele care le utilizeaza. "Cele mai semnificative investitii vizeaza sistemele informatice (hard si soft).

Totodata, administrarea riscurilor devine dificila acolo unde intervine subiectivismul factorului uman, in special in 'veriga' cuantificarii riscurilor".
Este si motivul pentru care, continua ea, administrarea riscurilor este mai usor de realizat in domeniile in care interventia umana subiectiva este redusa.

Pentru o mai mare siguranta, procedurile se bazeaza in special pe analize obiective.
Laurentiu Mitrache vorbeste despre axioma 'comportamentul din trecut se va mentine si in viitor'. "Segmentand portofoliul si activitatile, incercam sa vedem probabilitatile riscului pe un anumit segment si sa estimam comportamente pe viitor. Dar, ca si in statistica, avem nevoie de un esantion reprezentativ pentru a realiza aceasta analiza, altfel concluziile pot fi eronate".

Folosind principalele trasaturi ale elementelor analizate si ale elementelor singulare, se ajunge la asa-numitul "rating de client", care este de doua feluri - ratingul oficial (estimarea de risc folosita in activitatea curenta) si modelul paralel/neoficial (care arata in timp abordarea corecta). "Pe baza rezultatelor si prin compararea celor doua tipuri de rating, in maximum un an modificam modelele pe care le aplicam in activitatile noastre", explica Mitrache. 
Cu toate astea, continua el, o mare greseala in risk management ar fi increderea totala in modele matematice si econometrice. Rezultatul trebuie filtrat si interpretat din punct de vedere economic, iar decizia finala trebuie corelata cu judecata bancara.

"Nu exista o stiinta solida de cuantificare, de estimare a unei activitati", recunoaste el. "Deciziile strategice vin pe baza analizei pe termen scurt si mediu".

Ionescu atrage si el atentia asupra teoretizarii excesive.
"Companiile trebuie sa implementeze sistemele care se regasesc si in practica. Cu alte cuvinte, sa evite solutii care nu le acopera, care teoretizeaza prea mult, dar nu isi regasesc utilitatea in practica. Asta se poate verifica simplu, prin simulari".

in plus, nu poti da copy-paste, adauga el. "Solutiile care au functionat la alte companii s-ar putea sa nu fie la fel de eficiente pentru altele".

Pentru o companie mica, managementul riscului incepe mai greu, iar greselile sunt inevitabile. "Atata timp cat incepi, insa, e un mare pas inainte", concluzioneaza Ionescu.

Managementul riscurilor este...
... ansamblul de strategii, politici, cunostinte, principii, practici de afaceri, proceduri, circuite informationale, instrumente, modele, indicatori si aplicatii.
... pentru definirea, identificarea, evaluarea, raportarea si prelucrarea informatiilor privind expuneri la risc si evenimente de risc
... in scopul unui proces decizional adecvat.

Etape
 - Definirea cadru de administrare a riscurilor (riscuri, procese, modele, strategii, indicatori politici, etc.)
 - Identificarea, evaluarea si raportarea riscurilor
 - Prelucrarea informatiilor
 - Decizia
 - Follow-up / monitorizare.
*Credit Europe Bank

Surse de risc
Externe
Riscuri financiare - dobanzi, cursul de schimb, credite;
Riscuri strategice - competitie, schimbari in regimul vamal, schimbari in industrie, cererea consumatorilor;
Riscuri operationale  - reglementari, cultura, structura boardului director;
Riscurile "hazardului" - contracte, evenimente naturale, furnizori, mediu.

Interne
Riscuri financiare - lichiditate si cash flow;
Riscuri strategice - integrarea fuziunilor si achizitiilor, cercetare si dezvoltare (R&D), capitalul intelectual;
Riscuri operationale - controale contabile, sisteme informationale, recrutare, sistem de distributie;
Riscurile "hazardului" - accesul public, angajati, proprietati, produse si servicii.
(*The Institute of Risk Managment, Marea Britanie)

Totul sub control
Identificarea riscurilor poate cadea in sarcina unor consultanti externi, dar controlul intern al procesului de risk management este esential. 
Activitatile si deciziile de business pot fi:
- Strategice - obiective pe termen lung, influentate de factori precum capitalul disponibil, riscuri de tara si politice, schimbari legale sau de reglementare, reputatie si schimbari in mediul inconjurator;
- Operationale - chestiuni de zi cu zi cu care organizatia se confrunta;
- Financiare - management efectiv si controlul finantelor, precum si efectul factorilor externi (disponibilitatea liniilor de credit, rate de schimb valutar, evolutia ratelor de dobanda si alte expuneri de piata);
- Managementul cunoasterii - controlul asupra resurselor de cunoastere, productie, protectie sau comunicare. Factori externi pot include utilizarea neautorizata sau abuzul de proprietate intelectuala, tehnologie competitiva sau esecuri in domenii cheie. La nivel intern conteaza caderi de sistem sau pierderea unor angajati cheie.
- Pentru conformitate - regulamentul pentru protectia sanatatii si sigurantei, a mediului, acorduri comerciale, protectia consumatorului, protectia datelor, practici de angajare si chestiuni de reglementare.
(*The Institute of Risk Managment, Marea Britanie)

Aspecte pentru descrierea riscului:
- Descriere calitativa (amploare, tip, numar, implicatii);
- Natura riscului (operational, financiar, strategic, de cunoastere sau de reglementare);
- Actionarii si asteptarile lor;
- Cuantificarea riscului (importanta si probabilitate);
- Toleranta / apetitul pentru risc - probabilitatea si amploarea impactului;
- Solutii si mecanisme de control;
- Potentiale actiuni pentru imbunatatirea situatiei;
- Identificarea functiilor responsabile cu dezvoltarea strategiilor si a politicii companiei.
(*The Institute of Risk Managment, Marea Britanie)