Etica de afaceri - aderarea la standardele occidentale

Primul element in discutia noastra a fost definitia eticii de afaceri. Cea mai simpla definitie este "a actiona corect" la locul de munca. Cu toate acestea, etica de afaceri este mult mai complicata decat capacitatea de a discerne intre actiunea corecta si cea gresita. Este diferita de moralitatea personala sau de responsabilitatea corporatista sociala; este vorba despre disciplina mangeriala.

Etica de afaceri presupune controlul comportamentului companiei astfel incat acesta sa se incadreze in valorile companiei sau ceea ce se cheama "valori manageriale". Etica de afaceri presupune luarea deciziilor si asumarea impactului acestora asupra actionarilor precum si asupra managerilor, angajatilor, clientilor sau comunitatii locale. Majoritatea participantilor la seminar au mai fost instruiti in privinta eticii de afaceri, fie prin traininguri, fie prin experienta la locul de munca, insa nu au perceput pana acum etica de afaceri drept un instrument de management.

Chiar daca etica poate fi diferita de la societate la societate, majoritatea testelor privind luarea deciziilor etice care au fost puse la punct in Occident sunt relevante si in Romania. Un test foarte simplu este testul "primii pagini a unui ziar". Ati fi jenat daca una dintre deciziile sau actiunile dumneavoastra s-ar regasi pe prima pagina a unui ziar? Testul Blanchard - Peale pune trei intrebari: "Decizia mea este legala?... Este echilibrata (Am analizat situatia din toate punctele de vedere)?... Cum ma simt eu ca urmare a acestei decizii?".

Cand analizam problemele de etica aferente unei situatii dificile, este bine sa urmam sase pasi care ne ajuta la luare unei decizii etice:
1. Aduna si pune pe lista toate faptele relevante;
2. Fa o lista a informatiilor care lipsesc si a presupunerilor pe care trebuie sa le faci;
3. Pune pe lista actionarii si preocuparile lor;
4. Elaboreaza potentialele solutii la problema in cauza;
5. Evalueaza aceste solutii din punct de vedere al costurilor, imaginii, impactului asupra companiei, simtului practic;
6. Fa o recomandare.

Studiul formal asupra eticii compara latura absoluta si latura relativa a acesteia.

Un exemplu de etica absoluta este "nu ai niciodata voie sa faci rau unui copil". Un exemplu de etica relativa ar fi "nu este bine sa omori pe cineva". Cu toate acestea, in timpul unui razboi sau in cazuri in care se pune in pericol siguranta publica, se prea poate sa omori pe cineva. Majoritatea oamenilor ar fi de acord ca este corect ca politia sa impuste si sa omoare un om inarmat care tine ostatici. Din discutiile pe care le-am avut cu managerii romani a reiesit ca au in general o etica "relativa", intrucat ei iau si analizeaza situatiile de la caz la caz. A fost dificil sa aplicam reguli generale in toate situatiile.

De exemplu, am discutat despre faptul ca firmele nu permit utilizarea in interes personal a Internetului la birou. Chiar daca o companie poate argumenta ca un angajat nu este platit sa navigheze pe Internet sau sa iroseasca resursele retelei, multi manageri considera ca nu este nimic rau in a folosi putin Internetul, daca angajatul lucreaza mai mult de opt ore, isi depaseste targetele si nu acceseaza site-uri pornografice, de pariuri sau alte site-uri necorespunzatoare. in concluzie, ei considera ca utilizarea Internetului la serviciu ar trebui sa fie justificata sau nu de meritele relative ale fiecarui angajat in parte.

Este clar ca etica in afaceri difera la nivel national, regional si cultural, ceea ce automat face relativa etica internationala de afaceri. Am discutat despre companiile multinationale care opereaza in Romania - daca sunt obligate sa isi mentina standardele ridicate sau daca este etic pentru aceste companii sa adopte practicile locale. Majoritatea participantilor la seminar au considerat ca multinationalele ar trebui sa isi mentina acele standarde, aceasta atitudine fiind de fapt o metoda de a ajuta la ridicarea standardelor locale. insa la intrebarea "De ce ar trebui companiile straine sa aiba alte standarde, in conditiile in care ele se supun acelorasi legi si actioneaza in mod similar cu companiile locale?", o parte din participanti au fost de acord.

Cu toate acestea, majoritatea spun ca este important ca o companie sa isi mentina practici de imagine si de business constante. Acesti manageri considera ca o companie nu mai poate fi un lider mondial daca isi coboara standardele ori de cate ori este posibil.

De-a lungul seminarului, au fost scoase in evidenta asemanarile si diferentele dintre etica de afaceri romana si cea americana. Una dintre principalele diferente este legata de informarea privind infractiunile pe care le fac colegii.

Pe fondul "pacatelor trecutului", colegii romani s-au aratat reticenti fata de ideea de a fi un "turnator". Managerii sunt constienti ca trebuie sa dezvaluie eventualele incalcari ale legii, dar sunt mai putin dispusi sa dezvaluie informatii precum faptul ca un senior manager a acceptat un cadou a carui valoare depaseste limita stabilita de companie sau ca un membru al echipei foloseste cardul de credit pentru cheltuieli personale.

Un alt domeniu in care punctele de vedere sunt diferite tine de conceptele de responsabilitate si raspundere. Am discutat cazul unui om care a dat in judecata un lant de hipermarketuri din Statele Unite pentru ca sotia lui a fost ucisa de un atacator in parcarea magazinului. Barbatul vaduvit a considerat ca managementul magazinului avea obligatia de a asigura un mediu sigur pentru clientii sai.

La randul sau, magazinul a sustinut ca nu poate fi invinuit de actele unor criminali, argumentand ca a asigurat iluminarea necesara in parcare si ca a avertizat asupra necesitatii oamenilor de a fi vigilenti. in final cele doua parti au ajuns la o intelegere, dar majoritatea managerilor romani au fost de acord ca pozitia magazinului a fost corecta.

O alta chestiune abordata a fost diferenta intre etica ruseasca si cea americana. Practicile de afaceri neobisnuite din Rusia precum platile ilegale, nepotism, fixarea preturilor sau ignorarea legilor sunt considerate lipsite de etica de catre oamenii de afaceri americani.

La randul lor, oamenii de afaceri rusi considera lipsite de etica elemente ale culturii americane de afaceri precum maximizarea profitului, reducerile masive de costuri sau informarea conducerii sau a autoritatilor cu privire la faptele ilegale savarsite de companie ("whistle-blowing"). Participantii la seminar considera ca etica de afaceri din Romania se apropie mai mult de cea americana. in plus, ei spun ca diferentele fata de etica occidentala se diminueaza intr-un ritm alert.

Este foarte interesant de observat abilitatea managerilor de a separa sau de a "compartimenta" etica vietii lor cotidiene de etica de afaceri. Majoritatea participantilor la seminar lucreaza in companii care pun mare accent pe etica prin regulamente de comportament, traininguri sau alte mecanisme.

Cu toate acestea, au inteles sau au acceptat practicile care persista inca in viata de zi cu zi a romanilor - coruptia in Guvern, spaga, etc. Acesti manageri, desi actioneaza la un standard european sau mai inalt decat cel al vietii lor cotidiene, recunosc - poate cu putina dezamagire - lipsa de etica in anumite aspecte ale societatii romanesti.

Cu toate acestea, ei s-au aratat determinati sa isi dezvolte o cariera la cele mai inalte standarde. Pe ansamblu, atitudinea si deciziile lor refleca practici manageriale inteligente si o etica solida care indica imbunatatirea standardelor si calitatii managerilor romani.