Voluntariat sau Munca Voluntara - Trenduri globale in voluntarism

Din 1993 de cand am revenit in Romania, am auzit o mie de povesti despre asa numita munca voluntara din perioada de trista amintire. Unii povestesc cu naduf despre faptul ca erau scosi de la ore (studenti sau elevi fiind) si dusi sa curete parcuri, sa sorteze cartofi, sa culeaga via sau mai stiu eu ce munci "interesante" li se dadea sa faca.

Altii imi evoca melancolici "taberele" de munca din timpul vacantei la stransul porumbului sau la sortatul pepenilor unde au trait primul sarut sau au facut dragoste pentru prima oara. Indiferent insa de povestea pe care o deapana si unii si ceilalti, zambesc cinic atunci cand incerc sa le vorbesc despre implicare comunitara, serviciu civic, antreprenoriat comunitar.

Oare din cauza acelei pervertiri socialiste a voluntariatului si-a pierdut romanul simtul de "a da ceva inapoi comunitatii"? Din 1999 am devenit membru al celei mai mari organizatii de service din lume, LIONS CLUBS INTERNATIONAL (cu peste 1.300.000 de membri in peste 46.000 de cluburi din peste 200 de tari si arii geografice).

In editia sa din 5 iulie 2007, Financial Times cota aceasta asociatie ca fiind cea mai buna organizatie non-guvernamentala din lume, intr-un sondaj ce analiza 34 de ONG-uri din domeniul service-ului si voluntariatului.

Motto-ul simplu "Noi servim" al lionismului exprima filozofia acestei asociatii. In Romania povestea LIONS a inceput in 1990, iar azi avem peste 1100 de membri cn peste 40 de cluburi. Alaturi de LIONS CLUBS exista in lume si alte organizatii precum Rotary International, Kiwanis Clubs, Round Table, ca sa numesc cele mai importante asociatii de voluntariat si service.

In tari dezvoltate precum Statele Unite, Anglia sau Australia, voluntariatul nu se refera doar la organizatii de serviciu comunitar, ci si la servicii sociale cum ar fi ambulante sau pompieri. Marea majoritate a comunitatilor mici si mijlocii (mai ales in mediul rural) isi bazeaza seviciile de ambulanta si pompieri exclusiv pe munca voluntara a unor cetateni formati ca operatori de servicii de urgenta.

La acestia se adauga in toate tarile democratice voluntarii politici si civici. Acestia sunt cei ce ajuta (in mod voluntar) la organizarea si desfasurarea alegerilor, la educarea civica a tinerilor (de ex. Cercetasi), dezvoltarea de servicii comunale si civile (Peace Corps).

E de retinut faptul ca atunci cand vorbim de voluntarism nu includem caritatea financiara. Este vorba de donarea de TIMP si nu de bani. Un studiu facut in SUA arata ca 54% dintre americani au facut voluntariat in ultimii 3 ani pentru o cauza caritabila, civica sau sociala, iar 98% dintre ei considera voluntariatul o activitate importanta, 40% dintre acestia facand parte dintr-un club de service.

Aceste cifre se regasesc in majoritatea tarilor dezvoltate din lume. si cu toate acestea, majoritatea organizatiilor reclama o reducere a numarului membrilor lor si toate dezvolta programe foarte agresive si profesioniste de recrutare.  Scaderea provine dintr-o limitare din ce in ce mai acuta a timpului oamenilor activi, dar si dintr-o atrofiere a spiritului civic si social al individului intr-o epoca a comunicarii electronice.

La polul opus insa, se observa o crestere a colectelor caritabile financiare, ceea ce arata ca cetateanul isi manifesta solidaritatea sociala cu cei in dificultate mai mult prin contribuirea la bugetele de ajutorare si mai putin prin donarea de timp.

In Romania, avand in vedere noutatea fenomenului, aparut abia dupa revolutie, cresterea in termeni procentuali a fost desigur foarte accelerata in comparatie cu tarile dezvoltate, dar in cifre absolute nu am reusit sa ne ridicam macar la nivelul tarilor vecine (tot foste comuniste).

Acest fapt este generat de lipsa de educatie in civism a romanilor si de o demonetizare a spiritului social, dar si din cauza unei slabe administrari de pana acum ale diferitelor asociatii si organizatii non-profit sau de voluntariat, care au produs o oarecare lehamite in randul unor membri sau potentiali membri. Nici cinismul si scepticismul tipic romanesc nu ne ajuta in acest domeniu.

Este foarte greu de "vandut" conceptul de voluntariat dezinteresat in Romania. Mereu apare intrebarea: "dar eu ce am din asta?" sau "vrei sa spui ca nimeni nu face o afacere din treaba asta?". De asemenea, etatismul romanesc face ca majoritatea beneficiarilor de servicii potential voluntare sa se uite catre stat pentru rezolvarea problemelor. Am asistat la scene uneori hilare in care, in timpul unei actiuni LIONS, beneficiarii serviciilor roaga voluntarii sa transmita multumirile lor primarului (care nu avea nimic de a face cu actiunea respectiva).

si totusi viitorul voluntarismului in lume, dar si in Romania, arata destul de increzator. Aceasta se datoreaza implicarii din ce in ce mai mare a tinerilor si copiilor in astfel de actiuni, dar si a educatiei pe care aceste ONG-uri o fac la nivel de scoli si licee motivand si provocand spiritul social si civic al copilului de la o varsta cat mai frageda.

De asemenea, relansarea produselor de voluntariat intr-o formula mai potrivita secolului 21 rezolva problema neimplicarii individului din lipsa acuta de timp. Astfel, de exemplu, unele asociatii, printre care si LIONS, au inceput formarea si dezvoltarea de cluburi pe internet ce folosesc emailul si comunicarea electronica pentru pregatirea si organizarea de actiuni de serviciu comunitar.

De asemenea, exista o serie intreaga de programe de emancipare civica si sociala a tinerilor, cum ar fi de exemplu "Liderii Mileniului Trei" din Romania, program ce are deja peste 7000 de absolventi cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani.

Pe masura ce statul va fi din ce in ce mai incarcat de probleme sociale si civice pe care nu le va putea rezolva, si pe masura ce emanciparea societatii in domeniul responsabilitatii fata de comunitatea sa creste si in conditiile in care programele de responsabilitate sociala ale companiilor devin mai puternice, voluntariatul va creste ca semnificatie si va deveni din ce in ce mai important in societatea romaneasca, asa cum s-a dezvoltat in ultimii o suta de ani si in tarile vestice.

Important este ca individul sa inteleaga si sa accepte ca o a doua natura nevoia de "a servi" comunitatea si de "a fi servit" de altii, fara interese oneroase, ci doar dintr-un simt de comunitate. Pana la urma voluntariatul, descris de obicei ca un act altruist, este in fond o forma de egoism emancipat. Aduceti-va aminte ca de Craciun satisfactia de a oferi cadouri care ii bucura pe cei dragi este mai mare decat bucuria de a primi cadouri
Ce frumos ar fi daca am trai intr-o sarbatoare de Craciun continua..

articol scris de Niels SCHNECKER -