Efectele negative ale aplicării noii Legi privind comercializarea produselor alimentare

Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România atrage atenţia asupra efectelor deosebit de negative ale aplicării noii Legi privind comercializarea produselor alimentare, adoptată de Camera Deputaţilor pe 16 septembrie si care aşteaptă girul Preşedintelui României. Actul politic în sine dovedeşte iresponsabilitate şi nepricepere din partea factorului politic şi a grupurilor de presiune care au militat pentru adoptarea textului de lege în această formă. În lipsa unei analize de impact riguroase, consecinţele catastrofale ale intrării sale în vigoare trebuie cunoscute chiar şi acum, în al doisprezecelea ceas:

• Primii afectaţi de efecte vor fi tocmai consumatorii finali. Caracterul anti-concurenţial şi obtuz al textului de lege se va reflecta în deteriorarea climatului concurenţial al pieţei produselor alimentare, aşa încât preţurile nu numai că nu vor scădea, ci vor creşte, efect universal al distorsionării mecanismelor pieţei şi ale liberei concurenţe în piaţă.
• Micşorarea termenelor de plată a facturilor către furnizori va conduce la imposibilitatea multor comercianţi de a le putea respecta, urmând să se producă întârzieri şi blocaje financiare care pot să se încheie cu falimente, atât de partea retailerilor, cât şi a furnizorilor noştri alimentari. Într-o perioadă de criză, când problemele de cash-flow au produs uriaşe dificultăţi chiar şi celor mai mari agenţi economici, producând falimente şi deschideri ale procedurilor de insolvenţă chiar şi în sectorul de retail, o presiune suplimentară ar putea fi, în multe cazuri, fatală.
• În acest context, pierderea locurilor de muncă ale angajaţilor companiilor implicate – retaileri, producători sau procesatori de produse alimentare, distribuitori etc. – va deveni de neevitat. Dacă retailul a fost până acum unul din puţinele sectoare care mai făcea angajări de la debutul crizei financiare, reuşind să păstreze încă rata şomajului în limite rezonabile, viitorul pieţei muncii sub noile auspicii este tot mai sumbru. Locurile de muncă ale celor peste 50.000 de români care lucrează în sectorul de comerţ modern sunt puse astfel în pericol de o reglementare lipsită de fundament raţional. De altfel, însuşi Vice-Preşedintele Comisiei Europene pe probleme de Afaceri şi Industrie, Günter Verheugen, remarca faptul că, în situaţia dificilă determinată de criză cel mai important lucru pe care trebuie să-l aibă în

vedere decidenţii politici din perspectiva diminuării la maximum a costurilor sociale plătite de populaţie este păstrarea actualelor locuri de muncă, demers extrem de anevoios în condiţiile aplicării noii legi.

• Supra-reglementarea unui sistem prin excelenţă concurenţial este în sine o alegere discutabilă. Însă dacă atenţia factorului politic se concentrează selectiv doar asupra unora dintre actori – în speţă comercianţii – , în funcţie de rezonanţa populistă a măsurilor propuse, deciziile pot avea consecinţe catastrofale. Astfel, se pierd din vedere abuzurile pe care le comit marii producători şi procesatori din industria alimentară, care cresc artificial preţurile pentru a-şi compensa propria lipsă de eficienţă şi competitivitate. După ce se vor vedea şi protejaţi la nivel politic, interesul lor pentru inovare şi creşterea competitivităţii şi a calităţii produselor oferite va scădea şi mai mult, ceea ce se va răsfrânge din nou asupra consumatorului final, privat de beneficiile unei pieţe libere şi concurenţiale. Atâta timp cât singura verigă a lanţului de distribuţie intrată sub incidenţa noii legislaţii este reprezentată de comercianţi, marii furnizori, procesatori şi intermediari vor continua să beneficieze de clemenţa legii şi de premisele săvârşirii de abuzuri împotriva micilor întreprinzători, aşa cum se întâmplă şi astăzi, în destule situaţii.
• Noile restricţii impuse prin lege vor încuraja retailerii să renunţe la furnizorii deja tradiţionali din România şi să se reorienteze spre piaţa externă şi spre importuri din ţările în care reglementările absurde de felul celei de faţă nu există. Efectele acestui fenomen se vor răsfrânge atât asupra micilor întreprinzători români din industria alimentară, care vor avea dificultăţi tot mai mari să se menţină în viaţă, în lipsa unei pieţe de desfacere, cât şi asupra echilibrelor macro-economice ale României, în special asupra deficitului de cont curent şi al cursului de schimb al leului faţă de principalele valute.
• În aceeaşi ordine de idei, investiţiile străine directe realizate de retaileri în România vor fi stopate, cât timp cât cadrul legislativ devine atât de restrictiv. Astfel, unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei româneşti din perspectivă investiţională va trece pe linie moartă, cu efecte asupra întregului ansamblu economic.
• Nu în ultimul rând, toate efectele de mai sus se subsumează unei consecinţe globale, care se referă la modul în care economia românească îşi păstrează capacitatea de a ieşi din recesiune. În vreme ce Europa de Vest a trecut din nou pe creştere economică, graţie stimulării consumului şi politicilor integrate corect alese şi asumate de factorii de decizie, pentru România ieşirea la liman este încă departe. Prăbuşirea consumului populaţiei, ca urmare a numeroşilor factori care au contribuit la scăderea puterii de cumpărare a românilor, va continua după aplicarea acestei legi, ceea ce va deteriora în continuare climatul economic autohton şi va avea efecte negative asupra Produsului Intern Brut.
• Dincolo de repercusiunile severe asupra consumatorilor finali , textul de lege adoptat încalcă flagrant câteva principii europene de bază, precum şi Constituţia României, drept pentru care ne rezervăm dreptul de a continua toate demersurile legale pentru revenirea în limitele impuse de jurisdicţia comercială europeană şi românească.În încheiere, ne exprimăm speranţa sinceră că Preşedintele României va reflecta asupra tuturor celor semnalate mai sus, va cântări cu maximă sagacitate efectele aplicării noii legi, va înţelege caracterul periculos, populist şi arbitrar al reglementării abuzive pe o piaţă concurenţială şi într-o economie care se doreşte a fi de piaţă liberă şi va lua decizia înţeleaptă de a refuza promulgarea sa.

articol scris de AMCR -