Internetul in Europa Centrala si de Est

Pietele central si est europene au devenit in ultimul deceniu din ce in ce mai active din punct de vedere al fuziunilor si al achizitiilor in diferite industrii. Acest trend s-a manifestat si in Romania, unde fondurile de private equity au inceput sa se uite in mod activ la achizitii pe piata locala. Romania este a doua piata din Europa Centrala si de Est, cu 8 milioane de gospodarii, si este intrecuta doar de Polonia, care are 15 milioane.

Cea mai dinamica piata regionala este cea de telecomunicatii. Dezvoltarea tehnologica si numarul mare de utilizatori potentiali au condus la formarea unor companii puternice de telecomunicatii, intrate deja in vizorul fondurilor de investitii. Pe langa monopolistul obisnuit din fiecare tara, care in general a fost privatizat—Romtelecom in Romania, Telecom Polska in Polonia, Magyar Telecom in Ungaria sau Hrvatska Telecom in Croatia—oferta de companii de telecomunicatii care ofera acces la internet sau telefonie fixa a crescut foarte mult in regiune.

Pietele de internet broadband din regiune au avut cea mai mare crestere fata de alte piete. In CE 3 (Polonia, Cehia si Ungaria), piata de broadband a crescut cu peste o treime in 2007 si numarul de abonati continua sa creasca accelat. In Romania numarul de abonati broadband s-a dublat in anul 2007, cea mai mare crestere inregistrata dintre membri UE din Europa Centrala si de Est. Piata romaneasca a ajuns la peste doua milioane de abonati unici broadband, jumatate din piata fiind detinuta de cei trei mari jucatori:
Romtelecom, UPC si RCS RDS.

Cu toate ca exista trend-uri asemanatoare in tarile din regiune (toate au avut un monopolist in proprietatea statului care a fost privatizat), unele tari s-au dezvoltat diferit din punct de vedere al infrastructurii folosite pentru accesul broadband la internet. In tarile din Europa Centrala si Est mai dezvoltate, precum Polonia, Cehia sau Ungaria, piata de internet broadband este dominata de conexiuni prin cablu sau DSL detinute de cativa mari jucatori.Polonia de exemplu are peste 80% din piata dominata de cablu si DSL si doar 15-20% de LAN (Local Area Networks) sau asa numitele “retele de cartier”. In noii membri UE, precum Romania, aceasta piata este mai primitiva si dominata in procent de peste 50% de mai mult de 800 de provideri mici de tip “retea de cartier” LAN, cu cateva sute sau 10-15 abonati.

De ce exista aceasta dezvoltare diferita in regiune si anumite tari au un procent mai mare de abonati de DSL fata de Romania sau Bulgaria? In primul rand, aceste tari au liberalizat piata de telecom mai devreme, facand asadar monopolistul de stat mai eficient in scurt timp. Asadar, cum a fost cazul in CE 3, un monopolist nou privatizat s-a adaptat mai repede pietei, incepand sa vanda servicii de internet prin infrastructura deja existenta de telefonie fixa. Daca, in anumite tari, monopolistul a devenit eficient mai tarziu, atunci alti jucatori de pe piata au avut timp sa ofere servicii de internet si sa capete o cota de piata semnificativa. De asemenea, acest lucru a determinat aparitia retelelor de cartier, pentru ca nevoia de internet exista, dar oferta, nu. In al doilea rand, in pietele mai avansate, consolidarea de piata a fost mai accentuata decat in Romania. Adica, jucatorii mari de cablu au achizitionat deja o buna parte din jucatorii mai mici.

Care va fi dezvoltarea viitoare a pietei in Romania?
Jumatatea de piata de broadband detinuta de retelele mici de cartier, cu un numar restrans de abonati, de ordinul miilor, va fi supusa unei consolidari de piata. Deja, marii jucatori din piata de cablu sunt foarte activi in achizitia de operatori mici pentru a-si mari cota de piata. In prezent, accentul nu se pune pe cresterea profitabilitatii pe termen scurt, ci pe atingerea unei cote de piata cat mai mare inainte ca piata sa se maturizeze. Acest trend este demonstrat si de preturile relativ mici oferite de operatori pentru a capta cat mai multi clienti noi in piata inca imatura, chiar daca acesti clienti sunt neprofitabili momentan. Apoi, dupa ce piata se va maturiza si cotele de piata se vor stabiliza intre cativa mari jucatori, ca in Polonia sau Ungaria, companiile de cablu se vor axa pe optimizarea costurilor si vor tempera achizitiile de alti jucatori. Mai mult, lupta se va face atunci pentru churners, adica abonatii care pleaca de la un operator la altul. Momentan insa, cat timp jumatate din piata este fragmentata intre mici operatori, consolidarea va dura o perioada mai lunga.

Dezvoltarea infrastructurii prin achizitii de mici operatori este cel mai rapid mod de a capata cu usurinta cota de piata, dar la un pret mare pentru cumparator (150-200 EUR/ abonat). Dupa cumparare, un provider mare poate sa ofere pachete mult mai complexe (up selling) si sa extraga un venit sau ARPU (Average Revenue per Customer) mult mai mare prin oferta sporita de servicii. Prin bundling (impachetarea de servicii) de tip triple play (telefonie fixa, broadband si cablu TV) sau quadruple play (telefonie fixa si mobila, broadband si cablu TV) operatorii pot sa inceapa sa faca profit de pe urma unui client ancorat cu un serviciu de baza, pana atunci neprofitabil.

Cu toate acestea, criza internationala de lichiditati ar putea sa incetineasca procesul de consolidare, datorita costului ridicat al capitalului. Asadar, un mare jucator care accepta pana de curand sa inregistreze costuri semnificative pe termen scurt pentru a-si mari cota de piata, se va gandi de doua ori la expansiune, avand in vedere ca aceasta este in general finantata de imprumuturi si implicit costul sau per abonat achizitionat creste din ce in ce mai mult. Pe de alta parte, fata de picajul pietei din 2001, cand telecomunicatiile au fost sever afectate, in prezent piata de telecom nu este direct influentata de criza pentru ca aceasta si valorile companiilor nu reflecta o valoare speculativa ca in 2001. Piata bancara, imobiliara sau de bunuri de consum finantate de imprumuturi, precum autoturismele, vor fi mult mai afectate. Din acest punct de vedere, piata de telecomunicatii va continua sa fie solida, iar efectele negative ale crizei vor fi mult mai putin resimtite.

Alexandru Manaila – consultant de management specializat in Media&Telecom in Europa Centrala si de Est