Hackerul - Viata in binar

articol de Ana-Maria GAVRILA, MARTIE 01, 2007, 08:00 EET

Numara de la zero. Vorbeste o limba proprie. Are o istorie in derulare si o cultura bine definita, cu ierarhii si reguli stricte. Respecta competenta, dispretuieste teribilismul si mediocritatea. La origini un artist al softului, hackerul se lupta cu o reputatie negativa atribuita pe nedrept. "Creatorul" tehnologiei de astazi este incorect asociat cu "crackerul" - protagonistul atacurilor informatice tot mai dese si mai agresive din ultimii ani. in mod ironic, istoria pe care a construit-o s-a intors impotriva lui.

Povestea hackerilor este o succesiune de limbaje de programare - de la entuziasmul initial al anilor '60 pana la revolutia tehnologica din ultimii ani. Ei au construit Internetul, au dezvoltat sistemele de operare, au creat indispensabilul World Wide Web.

"Daca faci parte din aceasta cultura, daca ai contribuit la ea si daca ceilalti membri stiu cine esti si spun ca esti un hacker, atunci...esti un hacker", scrie cu mandrie Eric Steven Raymond, membru al acestei comunitati.
Apartenenta este o onoare care nu revine oricui. Competenta, respectul pentru lege si actul creativ ii diferentiaza de crackeri, continua el. "Hackerii construiesc lucruri. Ceilalti distrug", subliniaza Raymond.

Cosmin Mares, PR manager la Softwin, face diferenta intre "white hacking" si "black hacking", a doua varianta fiind des intalnita in Romania. "White hacking presupune un contract cu o organizatie care plateste sa-i fie descoperite vulnerabilitatile din sistem", explica el.

Robert Komartin, managing director la LLP Bucharest, nuanteaza ideea: "Principala diferenta tine de etica. Daca spargi un site, ai depasit bariera legala. Nu mai e vorba de tehnica, ai devenit un infractor".

Semnificatia cuvantului "hacker" este "a desface in bucati", adauga el. "Cu alte cuvinte, el are aptitudinea si pasiunea de a merge la detalii, de a intelege pana la ultimul bit, a trece de suprafata".
Este adevarat insa ca lucrurile constructive pot sa atinga si arii cu potential distructiv.

"Putini stiu ca virusii au fost la origine subiectul unei teze de doctorat, in anii '80", spune el. "Autorul, Fred Cohen, se intreba daca poate crea programe ce se pot reproduce. Raspunsul a fost afirmativ".

Astazi virusii sunt o amenintare constanta pentru calculatoarele din lumea intreaga. Cei care le lanseaza nu sunt intotdeauna mari capacitati in domeniu, spun specialistii.

"Volumul de informatii disponibile pe Internet este atat de mare, incat aproape oricine poate sparge un site", spune Komartin. "Toate site-urile sunt vulnerabile. A lauda un astfel de comportament este ca si cum ai lauda spargerea yalei de la usa".

El recunoaste insa ca majoritatea crackerilor au potential. "Dau dovada de o dexteritate peste medie si ar putea ajunge buni programatori sau consultanti. Eu insa m-as gandi serios inainte sa ii aleg in echipa mea", spune el. "Mi-as pune intrebari asupra eticii lor. Nu stiu daca am incredere sa ii las sa intre in reteaua mea interna".

Hackerul, un diamant neslefuit

Prin definitie, hackerul este pasionat pana la obsesie de programare. El devine artist, cu tot ce presupune acest lucru, inclusiv ciudateniile "de geniu".

"Este o lume atipica", recunoaste Komartin. "Ai un om analitic, dar rigoarea lui este dusa la obsesie. Cu cat este mai talentat, cu atat are mai multe ciudatenii. Dar daca iti rezolva o problema dificila in cel mai scurt timp, trebuie sa le tolerezi, ba chiar sa le apreciezi".

Un alt lucru de luat in calcul este vizibilitatea sa.
"Daca este aproape invizibil incat uiti ca exista, dar lucrurile merg snur, este foarte bine", spune seful LLP. "Cu cat auzi de el mai des, cu atat este mai puternic semnalul de alarma asupra competentei lui".
Fiind foarte talentat, hackerul poate rezolva probleme dificile in cinci minute.

"Daca nu are chef nu o face nici dupa cinci zile", rade Komartin. "Marile companii de soft au inteles asta. Unele dintre ele au norme extrem de stricte la nivelul intregii corporatii, mai putin in departamentul de dezvoltare de software".

Managerul trebuie sa functioneze ca un tampon intre client si hacker, este de parere Komartin. "Trebuie sa creezi angajatului conditiile propice de lucru. Este clar ca are dificultati de inregimentare in cultura unei organizatii, nu poate fi incadrat in niste limite".

Conditiile de munca sunt adesea inedite. Angajatii Google, de exemplu, isi petrec cea mai mare parte a timpului la birou si nu se plictisesc - au la dispozitie sala de fitness, de sport si de recreere. Pentru management, nici un efort nu este prea mare daca se justifica prin rezultate.

La limita legalitatii

Controversa privind identitatea hackerului a capatat nuante legislative, in tarile dezvoltate.
"Unii sustin ca nu trebuie facuta diferenta intre hacker si cracker. Asta este doctrina legala din Statele Unite, de exemplu", spune Komartin.

Lucrurile nu sunt insa intotdeauna simple.
In 1988, Robert Morris a descoperit virusul vierme (worm). Din cauza unei greseli stupide de programare, viermele a blocat Internetul cateva zile. Desi nu a intentionat niciodata sa faca vreun rau, Morris a fost condamnat in baza legii americane privind frauda si abuzul informatic.

Un cracker prin definitie este Kevin Mitnick. "O minte stralucita care a facut intentionat acte de cracking (a intrat in serverele unor banci, de exemplu)", spune Komartin. "A facut inchisoare si, fiind considerat atat de periculos, nu avea voie sa dea nici macar telefoane. Astazi este consultant pe probleme de securitate".

Potrivit lui Mares (Softwin), o parte din talentul lui Mitnick (ceea ce se cheama social-engineering) se regaseste si la programatorii romanii. "Exemple recente sunt Antiman, un virus cu foarte mare popularitate in regiune, sau actiunile de phishing-ul lansate imediat dupa inundatii".

Mares adauga ca infractorii romani se situeaza in topul primelor zece tari cu risc ridicat in infractionalitatea pe calculator, alaturi de Rusia, Bulgaria sau China. Romanii blocheaza accesul la anumite site-uri sau fura informatii confidentiale, uneori solicitand bani in schimb, precizeaza oficialul Softwin.

Consecinta pentru companii este aproape intotdeauna o pierdere de capital (financiar sau de imagine) - adica exact opusul garantiilor si principiilor dupa care se ghideaza un hacker adevarat.

Despre mentalitate...
"Hackerul rezolva probleme, construieste lucruri, crede in libertate si in ajutorul voluntar reciproc".
1. Lumea e plina de probleme facinante care trebuie rezolvate;
2. Nicio problema nu trebuie rezolvata de doua ori; datoria morala a unui hacker este sa impartaseasca solutiile cu altii, ca acestia sa rezolve la randul lor alte probleme;
3. Munca nu trebuie sa fie plictisitoare sau trudnica;
4. Hackerul are nevoie de libertate; este prin natura anti-autoritate;
5. Atitudinea nu substituie competenta. Este nevoie de inteligenta, practica, dedicatie si multa munca.
(Eric S. Raymond)

Pentru setarea mintii...
- Invata sa scrii foarte bine in limba natala;
- citeste science fiction;
- ia lectii de arte martiale (in special cele care stimuleaza disciplina mentala, constiinta relaxata si controlul);
- studiaza o disciplina de meditatie (cel mai des intalnite printre hackeri sunt invatamintele lui Zen);
- dezvolta-ti o ureche muzicala analitica (poti chiar sa canti la instrumente sau cu vocea);
- cultiva-ti placerea pentru jocuri de cuvinte;
- munceste la fel de intens pe cat te joci si joaca-te la fel de intens pe cat muncesti. Pentru adevaratii hackeri limitele dintre "joaca", "munca", "stiinta" si "arta" tind sa dispara sau sa se uneasca intr-un nivel superior de stare de joaca creativa.
(Eric S. Raymond)

Peter Seebach - Indicii pentru manageri
Sectiunea 0 - intelegerea de baza
- hackerii nu spag calculatoare si nu fura secretele companiei;
- pentru ei, cele mai bune joburi nu sunt repetitive, implica schimbari rapide si neasteptate si aptitudini deosebite (administarea sistemelor, programare si design);
- hackerul nu seamana cu ceilalti angajati, se administreaza singur, nu trebuie condus;
- activitatea sa este inegala; poate produce in cateva luni cat produce un department intreg intr-un an. Potrivit IBM, anumiti programatori pot fi de 100 de ori mai productivi decat alti angajati. Pot fi insa perioade in care hackerii nu produc nimic.

Sectiunea 1 - Chestiuni sociale
- hackerul nu se integreaza intotdeauna in cultura organizationala;
- tinuta sa este non-conformista. IBM, Ford si Microsoft au inteles demult ca oamenii muncesc mai bine cand se imbraca exact asa cum vor ei;
- uneori, el nu afiseaza respectul cuvenit managementului. Nu crede ca managementul este "peste" departamentul de inginerie. Tratati-l ca pe un egal si veti fi tratat la fel.

Sectiunea 2 - Productivitatea
- daca hackerul isi pierde timpul jucandu-se pe calculator, nu va ingrijorati. Are probabil o problema dificila de rezolvat si cauta solutia, in subconstient. Productivitatea lui va creste odata ce se va recrea suficient.

Sectiunea 3 - Stimuli si raspuns
- lucrurile pe care vrea sa le primeasca drept recompensa - respect, admiratie, complimente, intelegere, discounturi si "jucarii" scumpe, bani (nu neaparat in aceasta ordine);
- cel mai adesea va refuza o promovare, pentru ca un astfel de pas presupune mai mult timp stand de vorba cu altii si mai putin pentru lucrul pe calculator.