Secretul succesului corporatist in Uniunea Europeana

De ce sunt investitorii straini interesati de Romania? Desigur, pentru ca mai este doar un trimestru financiar pana la integrarea in Uniunea Europeana. La fel de important este si faptul ca dezvoltarea economica ramane puternica. Produsul Intern Brut (PIB) creste sustinut cu 6 - 7 % pe an, in timp ce inflatia incetineste. In plus, in pofida deficitului de cont curent, datoria Romaniei ca procent din PIB este relativ scazuta fata de media din tarile UE. La asta se adauga surplusul bugetar. Bancile si agentiile imbunatatesc continuu ratingurile Romaniei.

Drept rezultat, fondurile disponibile pentru investitiiin Romania sporesc. Fonduri de investitii cu istorie in aceasta tara, precum Broadhurst, Advent, Enterprise Investors, Global Financesi altele, suntin cautare de noi proiecte. In acelasi timp, publicatiile de business anunta saptamanal, cu surle si trambite, interesul manifestat de noi fonduri de investitii. Bancile comerciale pun la dispozitie mai multe fonduri ca niciodata pentru finantarea datoriilor, prin instrumente tot mai variate. Intreprinderile mici si mijlocii - segmentul critic de crestere al anului 2006, pot acum aplica pentru credite mici, fara a avea nevoie de garantii sau giranti.

Totusi, in ciuda investitiilor de succes si a inmultirii surselor de finantare, remarcam o surprinzatoare lipsa de investitii in numeroase sectoare cheie. Oportunitatile de investitii in multe proiecte de infrastructura  raman neatinse timp de mai multe luni sau chiar ani. Boom-ul de pe piata romaneasca de IT, care creste prin activitatea de fuziuni si achizitii, atrage putin capital. Prima investitie imobiliara de un miliard de euro, Esplanada, este programata sa demareze constructiile in acest an, insa la orizont se anunta putine astfel alte investitii de acelasi calibru. Interesul de a investiin Romania este mai mare decatin trecut, dar proiectele noi tind sa urmeze cai deja batatorite. Investitiile anteriorare nu au generat un elan suficient de mare sau un efect de stimulare pentru sectoarele neexplorate inca.

De exemplu, am auzit numeroase fonduri private de investitii, interesate sa investeasca 10 - 30 de milioane de euro, sustinand ca oportunitatile de investitii in Romania s-au epuizat demult. Investitorii profita imediat de orice oportunitate de a prelua un pachet majoritar de actiuni intr-o companie solida, de talie medie din retail, energie, IT sau alte sectoare cheie. La acest punct, banii disponibili pentru investitii traditionale ar putea fi mai multi decat valoarea reala a proiectelor de calitate existente. Prin calitate inteleg un proiect interesant pentru un fond de investitii international cu un portofoliu de 100 - 500 milioane de euro.

In acelasi timp, fondurile disponibile pentru mega-proiecte, precum Esplanada sau proiecte incepute de la zero, sunt cu mult sub necesarul cerut de oportunitatile existente. Investitiile in domenii noi suntin continuare ezitante.

Cauza acestui dezechilibru dintre sectoarele de investitii nu rezida in lipsa oportunitatilor, ci in dezvoltarea inegala a economiei. Intr-o economie de tranzitie, anumite sectoare de activitate si piete se dezvolta mult mai repede decat altelesi, in consecinta, atractivitatea pentru investitori nu este uniforma.

Ce pot face Guvernul Romaniei, companiile si institutiile financiare pentru a exploata toate fondurile disponibile si pentru a atrage resurse financiare pentru arii noi de activitate? Urmatoarele actiuni ar putea fi de ajutor.

O campanie agresiva pentru incheierea de parteneriate publice-private (PPP)

Experienta autostrazii Brasov - Bors nu ar trebui sa impiedice Romania sa caute finantare pentru proiecte de infrastructura prin PPP-uri, o metoda destul de des folosita in tarile din UE. Astfel de parteneriate prezinta trei avantaje. In primul rand, sunt finantate lucrarile de infrastructura necesare. Apoi, finantarea initiala nu trebuie sa provina de la stat. Finalmente, succesul parteneriatelor publice - private genereaza investitii de follow-on.
  
Incurajarea companiilor sa se listeze la burse straine sau/si in Romania

Bursa de Valori Bucuresti (BVB)si RASDAQ, desi deven mai puternicesi mai atractive de la an la an, nu prezinta inca interes pentru fondurile straine de investitii la capitolul oferte publice initiale. Randamentele unei astfel de oferte la bursele din New York sau Londra sunt incomensurabil mai mari. Sensiblu, unul din cele mai mari lanturi de farmacii din Romania, planuieste listarea la bursa din Londra. La randul sau, Rompetrol - listat la BVB - a anuntat recent ca intentioneaza sa se listezesi pe o bursa straina, in 2008.

In lipsa unui instrument recunoscut pentru oferte publice initiale importante, rezulta o scadere a resurselor de finantare pentru companiile de IT aflate la inceput sau pentru alte companii mici. O bursa romaneasca mare si solida ar fi scenariul ideal, insa companiile care au marimea si capacitatea de a se lista la bursele din New York si Londra urmaresc nu doar sa obtina castiguri mari, ci si sa sporeasca vizibilitatea oportunitatilor de investitii in Romania. Mai mult, companiile care se listeaza cu succes la bursele din New York si Londra ajuta la consolidarea unei perceptii de stabilitate si acceptabilitate, pentru ca ele trebuie sa corespunda anumitor standarde pentru a avea actiuni tranzactionate pe aceste doua piete.

In cazul companiilor care nu se pot lista la burse straine, listarea la BVB presupune deschiderea catre investitii si efortul de a lucrain baza unor standarde, in calitate de companie publica. Reputatia bursei romanesti creste substantialin fata investitorilor pe masura ce sporeste numarul companiilor romanesti solide listate si tranzactionate pe piata de capital.

Imbunatatirea managemenuluit coporatist

Unii investitori nu vor sa preia doar un pachet minoritar de actiuni intr-o companie, considerand ca in lipsa controlului majoritar nu pot adauga valoare companiei printr-un management mai bun, personal si strategii superioare. Mai mult, investitorii s-ar putea teme ca isi asuma un risc mai mare de expunere la "problemele" pietei locale, cum este, de exemplu, coruptia.
Cultura manageriala poate fi imbunatatita cu ajutorul unui set de reguli potrivite, prin stabilirea unor drepturi clare ale actionarilor minoritarisi prin transparenta.

Epuizarea fondurilor UE  disponibile

Faptul ca Guvernul nu reuseste sa cheltuie toate fondurile structurale alocate creeaza o impresie negativa. De aici si perceptia de ineficienta si de posibila coruptie. In plus, utilizarea exhaustiva a fondurilor structurale poate ajuta la dezvoltarea infrastructurii.

Dirijarea unei mai bune campanii de imagine

Pietele financiare romanesti, asociatiile industrialesi companiile de top trebuie sa construiasca pentru analisti, institutii financiare, companii si presa straina o imagine pozitiva a tarii ca destinatie pentru investitii. De exemplu, de mare ajutor pentru imaginea Romaniei ar fi un parteneriat public-privat care sa deschidain piete cheie birouri pentru promovarea comertului si investitiilor in Romania, cu accent pe industria de IT. Totodata, de mare ajutor ar fi si o campanie media, cu articole de leadership, conferinte si initiative in presa.

Rabdare

Mediul de afaceri se imbunatateste, veniturile personale sporesc, competitia crescanda conduce la scaderea dobanzilor practicate de bancile strainesi de alte institutii financiare. Asta va duce, treptat,si la cresterea investitiilor.

Romania se dezvolta.in lipsa unei revolutii majore in economie sau pe plan politic, investitiile vor creste in mod constant. O politica inteligenta a Guvernului combinata cu maturizarea pietelor de capital si cu relatii publice imbunatatite vor contribui la diminuarea deficitelor curente de finantaresi vor atrage "mai multi bani, mai repede si in mai multe locuri".