Cu globul de cristal pe strazile Bucurestiului

Bucurestiul din 2006 este o complexa macheta. In ultimii ani a inceput un lifting confuz, marcat de idei mai mult sau mai putin constructive, proiecte urbanistice care au murit pe hartie, proiecte europene care se chinuie sa strabata sinuosul drum al banilor folositi in scop public.

Specialistii in domeniu sunt retinuti in a face speculatii, preferand sa lase autoritatile si developerii sa vorbeasca. Daca planurile acestora se vor materializa sau nu, ramane de vazut. Deocamdata, Bucurestiul generatiilor viitoare ramane o enigma. O enigma care prinde contur in mintea arhitectilor si a investitorilor, ca un puzzle turnat in forme de beton.

Studiu de caz: Bucuresti, anul 2020

Capitala Romaniei se va intinde pe o suprafata de zece ori mai mare decat cea actuala, in urmatorul deceniu, spun specialistii de la Eurisko, ajungand la o populatie de peste trei milioane de locuitori. Despina Ponomarenco, public relations coordinator, vorbeste despre un conglomerat de blocuri turn cu peste 20 de etaje, complexe rezidentiale de case, orase in oras, complexuri de retail gigant, zone verzi si constructii ecologice.

Poate nu intamplator, in pragul anului 2007, se pregateste restaurarea centrului vechi - proiectul "Un Bucuresti frumos", initiat de Programul ONU in Romania in parteneriat cu Primaria Bucuresti si Guvernul roman. Statul a alocat pentru acest proiect  sase milioane de euro, iar BERD a oferit un imprumut opt milioane de euro. Guvernul olandez a donat 1,8 milioane de euro pentru restaurarea celor 300 de cladiri istorice din centrul vechi si pentru diferitele studii arheologice ale strazilor principale din zona.

La finalul lucrarilor, centrul vechi ar trebui sa straluceasca in toata splendoarea lui arhitectonica: Curtea Princiara, cel mai mare ansamblu medieval din Valahia, biserica Sf. Antonie, construita de Mircea Ciobanul la jumatatea anilor 1500, Banca Nationala construita intre 1883-1885, Biserica Stavropoleos datand din 1724, Palatul Bancii de Economii, celebrul restaurant Carul cu Bere (1879) si cladirea bogat decorata a Casei de Moda construita in 1881.
Farmecul arhitectural al Bucurestiului de altadata nu se va estompa in urmatorii ani, din contra. Interesul pentru cladirile vechi este in crestere si printre investitori. Exemple recente includ hotelul boutique Rembrandt, controlat de oameni de afaceri olandezi, Opera - un hotel amenajat de TH Hotels in stilul anilor 20, precum si hotelul Cismigiu, reabilitat de compania spaniola Hercesa Imobiliare.

"Imobilele interbelice au un farmec aparte," explica Mihaela Pana, directorul departamentului rezidential al DTZ Echinox. "Oferta pentru astfel de proprietati nu a acoperit niciodata cererea, mai ales ca in ultima perioada numarul acestora a scazut considerabil".

Ea preconizeaza revigorarea acestui segment de piata in anii urmatori, mai ales in conditiile in care expira termenul de zece ani impus celor care au achizitionat case nationalizate.

De la umbrele trecutului in prezent

In aglomeratia galagioasa a traficului urban, capitala se rasfira astazi mai mult sau mai putin dezlanat - spatii de birouri moderne alaturi de blocuri de locuinte inghesuite, apartamente penthouse si hoteluri de cinci stele alaturi de chioscuri de ghetou. Marile proiecte promit sa schimbe acest lucru.

La cativa pasi de istoria vie a orasului - zona Lipscani - se va ridica in citiva ani mega-proiectul Esplanada. Gandit ca oras in oras delimitat de strazile Unirii, Octavian Goga, Nerva Traian si Mircea Voda, el va aduna pe o suprafata de 107.000 metri patrati spatii de birouri, imobile, spatii comerciale si hoteliere, parcari. Pe hartie, investitia de peste un miliard de euro este planificata sa se finalizeze in 2016, insa deocamdata neclaritati privind dreptul de proprietate a terenurilor din zona au amanat inceputul lucrarilor de constructie.

Mai jos, pe Dambovita, un alt proiect se apropie de resuscitare. in luna septembrie, Guvernul si compania turca Kucuk au anuntat un acord pentru inceperea lucrarilor la Casa Radio. O versiune mai mica a proiectului Esplanada, noul complex presupune investitii de 130 milioane de euro realizate in trei etape. La final, in locul ruinelor Casei Radio se vor ridica un shopping mall, spatii de birouri si de petrecere a timpului liber, o parcare, un hotel, spatii rezidentiale si un spital particular. 

Mergand si mai departe, spre Semanatoarea, se pun bazele altui oras in miniatura, Sema Parc - aproape 660.000 metri patrati de birouri, resedinte si spatii comerciale. Developerul River Invest preconizeaza o investitie de 700 milioane de euro. La randul sau, Conarg va ridica Quadra Place, un proiect rezidential in apropierea zonei studentesti Grozavesti-Regie.

Proiectelor imobiliare au impanzit harta Bucurestiului, in ultimul an, developerii orientandu-se cu precadere spre blocuri moderne de locuinte - Central Park (Parcul Circului), Planorama (Doamna Ghica), Asmita Gardens (Mihai Bravu), West Park (Lacul Morii), Noor (Diham), Edenia (Titan). Anchor Group a anuntat un proiect rezidential in apropiere de Bucuresti Mall (Vitan), iar Grupul Ana vrea sa atace si el partea de nord a orasului. Lista ar putea continua.

Claudia Dascalescu, senior consultant la departamentul rezidential al DTZ Echinox, pariaza pe succesul dezvoltarilor de blocuri in sistem condominium. "Acest segment nisa de piata va cunoaste o dezvoltare imensa si un success relativ usor in urmatorii zece ani".

Pe masura ce densitatea de proiecte creste in centru si nord, periferia intra tot mai mult in atentia investitorilor. in lucru sunt deja cateva proiecte, precum Phoenix (Bucurestii Noi), Terra Residence (stefanesti) si ansamblul La Stejari (Baneasa Jandarmeriei).

Tot in Baneasa se dezvolta proiectul cu acelasi nume - peste un milion de metri patrati de constructii moderne rezidentiale, comerciale si de birouri. Investitia de 1,2 miliarde de euro va mari suprafata Bucurestiului cu 1% si va deveni resedinta a aproape 15.000 persoane.

Un efort comun

Numarul unu in lista prioritatilor imobiliare ramane infrastructura. De ea depinde in mare si peisajul urban al deceniilor urmatoare.

La inceputul anului, primarul general Adriean Videanu anunta lucrari de reabilitare a strazilor capitalei de 1,6 miliarde de euro. "Marea asfaltare", dupa cum a fost denumita mai in gluma, mai in serios de presa locala, promite sa fie prima etapa a unui proces amplu de modernizare. Planurile includ extinderea liniei de metrou pana la aeroporturile din Baneasa si Otopeni, precum si pasaje supraterane - la Basarab si Colentina. Primul se va intinde pe aproape doi kilometri, din soseaua Nicolae Titulescu pana in soseaua Grozavesti, in timp ce al doilea va face legatura intre Colentina si Pantelimon, pe o distanta de cinci kilometri. Municipalitatea a mai promis noi locuri de parcare si noi mijloace de transport, modernizarea intersectiilor, reabilitarea principalelor bulevarde. Cifra totala estimata pentru Bucurestiul de maine este intre trei si sapte miliarde de euro.

Pe macheta totul arata curat si ordonat. Coborand in strada insa, trecatorii descopera ca romanii au tendinta sa complice lucrurile, ca nu intotdeauna drumul dintre developer si end-user este atat de clar trasat, ca firmele de constructii nu isi respecta contractele, ca banii se poticnesc in diverse increngaturi birocratice.

Dincolo de mult-amintitul potential de dezvoltare care exista si de investitiile de sute de milioane de euro anticipate, piata imobiliara va fi intotdeauna in miscare. A fixa o data clara la care Bucurestiul va fi cu adevarat capitala europeana este greu, daca nu chiar imposibil. in definitiv, nici Roma n-a fost construita intr-o zi si pana si Roma are cartierele sale "mal famate". Iar identitatea unei metropole o dau, pana la urma, vestigiile trecutului si revolutia prezentului la un loc.

"Sper ca in 15 - 20 de ani", spune arhitectul Mihai Radu, de la casele de arhitectura cu renume international Mihai Radu Architects si Lauster & Radu Architects, "Bucurestiul sa fie o metropola vie, plina de monumente arhitectonice noi si spectaculare, alaturi de o zona istorica bine conservata. Bucurestiul ar trebui sa se dezvolte ca un centru cultural si de afaceri pentru zona est-europeana si sa devina un fel de pod intre vestul si estil Europei".

articol scris de Ana-Maria GAVRILA - , articol scris de Magda MIHAI -