articol de Ana-Maria GAVRILA, DECEMBRIE 01, 2007, 08:00 EET

Apetitul romanilor pentru credite intarzie sa isi gaseasca un corespondent real in piata cardurilor de credit, dar specialistii nu sunt ingrijorati. Este o piata prea tanara, de aproape trei ani, iar potentialul este mare, considera ei. In paralel, fiecare tip de card acapareaza tot mai multi clienti intr-un ritm rapid. Un studiu Daedalus Consulting publicat in martie arata ca 43,8% dintre romani folosesc cardul de salariu si cardul de burse, 15,8% folosesc alte tipuri de carduri de debit si 30,6% - cardul de credit.

Piata romaneasca a cardurilor a evoluat intr-o oarecare masura in mod similar cu modelele din Polonia si Ungaria, spune Denisa Mateescu, general manager Romania & Balkans, Customer Division, MasterCard Worldwide. "Am inceput ca piata de debit (produse simple, de tipul cardurilor de salarii), dupa care a aparut cardul de credit (in sistem revolving si cu perioada de gratie)".

In ultima perioada, piata a cunoscut o evolutie spectaculoasa, continua ea, in special datorita cardurilor co-branded. "Ele ofera doua avantaje: 1. sunt distribuite prin reteaua partenerului, dar si prin sucursalele bancii emitente (utilizatorul poate aplica pentru un astfel de card direct in magazin) si 2. sunt o platforma buna pentru construirea programelor de loialitate. Pana acum aceste programe au oferit posesorilor diverse reduceri, puncte sau bonusuri si cu siguranta pe viitor se vor dezvolta si mai mult".

Activitatea companiilor Visa si MasterCard (cei mai cunoscuti emitenti de carduri din lume) a inceput in Romania in 1995. Cele doua companii si-au deschis ulterior la Bucuresti birouri regionale - Visa Europe in 2004, iar MasterCard un an mai tarziu.

Despre primele carduri se poate vorbi la sfarsitul anilor '90. Primele carduri de credit au aparut in 2001, dar segmentul a avut o evolutie lenta pana in 2004, cand au aparut investitii serioase. Pana atunci, apetitul bancilor era mult mai mic in ceea ce priveste creditarea, iar formalitatile erau de asemenea mai dificile.

Interfata si consultanta
Chiar daca piata se imparte intre doi mari jucatori, lucrurile nu sunt atat de simple din punct de vedere concurential.

"In final, competitia este mare pentru ca totul depinde de alegerea bancilor, si pe piata exista un numar mare de asemenea institutii", explica oficialul MasterCard. "Vanzarea cardurilor se face prin banci. Ele explica clientilor avantajele folosirii unui card, de ele depinde numarul cardurilor emise, dobanda si restul conditiilor aferente, ele sunt responsabile de campaniile de produs".

Biroul MasterCard din Romania este format din cinci oameni si coordoneaza activitatea din toata regiunea balcanica. Mateescu isi descrie echipa ca formand "un birou de consultanta". "Practic, ajutam bancile sa primeasca licenta si sa lanseze produsele pe piata. Mai departe, ele emit cardurile sub standardele impuse de noi. Responsabilitatea clientilor o poarta bancile, iar noi - responsabilitatea sistemului din spatele lor".

Viitorul, continua ea, va aduce dezvoltarea segmentului co-branded, consolidarea programelor de loialitate si cresterea segmentului de credit. Un alt produs important va fi cardul business.

"Companiile nu au inteles inca importanta acestui tip de card, care le permite administrarea cheltuielilor operationale. Ele pot monitoriza mai usor si cheltuielile din strainatate. Un astfel de card ar scuti munca unui contabil cel putin".

Unele carduri de acest gen ofera si servicii cu valoare adaugata. De exemplu, pachetul MasterCard targetat pe IMM-uri include un software gratuit de protectie impotriva virusilor. O alta facilitate este serviciul de recuperare partiala a TVA-ului, foarte utila pentru calatorii in strainatate, cand delegatii achita servicii care includ TVA.

"In regiunea coordonata din biroul de la Bucuresti au avut loc cresteri pe toate segmentele", spune Mateescu, enumerand: numar de carduri emise, puncte de acceptare la comercianti, volum de tranzactii. "Creativi au fost turcii, unde a aparut conceptul de card multi-branded (cu mai multi parteneri inscrisi in acelasi program)".
Pasul urmator in domeniu - pe care unele tari dezvoltate l-au facut deja - este plata "mobile" sau "contactless" prin carduri care folosesc tehnologia wireless si solutiile multifunctionale.

De la cash la plastic
Conceptul utilizarii unui card pentru a face cumparaturi a aparut in 1887, in romanul Looking Backward a lui Edward Bellamy. Cardul de credit este urmasul mai multor modalitati de creditare folosite de comercianti. Pentru prima data a fost folosit in anii '20, in Statele Unite, in special pentru vanzarea de combustibil unui numar tot mai mare de proprietari de automobile.

In 1958, Bank of America a lansat BankAmericard, produs care va prelua in cele din urma numele Visa (1976).
In 1966 este fondata Interbank Card Association, redenumita Mastercard, in anii '70.

La inceputul anilor '80, bancile britanice au emis primele carduri de debit, urmarind sa reduca numarul de cecuri folosite la unitatile de vanzare (cecuri a caror procesare era costisitoare pentru banci).

In timp ce sistem cardurilor de credit a capatat amploare in Statele Unite, Canada si Marea Britanie, multe alte tari (ca Germania, Franta sau Elvetia) fie si-au mentinut preferinta pentru tranzactiile cu bani gheata, fie au dezvoltat forme alternative de plata, in prima parte a secolului 20. Abia in anii '90 cardurile de credit au ajuns la o rata de penetrare similara cu cea din tarile sus-mentionate. Una dintre controversele privind cardurile de credit vizeaza gradul ridicat de indatorare la care au ajuns utilizatori, mai ales cei tineri.