Pensiile private, o afacere neconvingatoare

Supra-reglementarea reformei pensiilor a ridicat sprancene in randul asiguratorilor si mult-asteptata schimbare a sistemului a inceput... cu o sincopa. Companiile se arata putin entuziasmate de pilonul II si III, anticipand profituri intarziate si pensii mici. Una dintre explicatii este profilul investitional strict limitat pe care il vor avea fondurile de pensii. In mod ironic, prudenta autoritatilor romane este partial justificata de un raport publicat recent de Banca Centrala Europeana (BCE).

In decembrie, BCE avertiza ca riscul de subfinantare cu care se confrunta fondurile de pensii - si, implicit, riscul de a intra in incapacitate de plata a obligatiilor fata de clienti - ar putea orienta administratorii spre investitii cu grad prea mare de risc (investitii pe piete emergente si obligatiuni corporative cu randamente mari).

Totodata, institutia a atras atentia ca strategiile investitionale sunt adesea bazate pe prognoze "excesiv de optimiste" privind cresterea economica in urmatorii ani. Un studiu anterior BCE indemna toate tarile sa emita norme care "sa asigure caracterul non-speculativ" al fondurilor de pensii.

La randul lor, companiile de asigurari si de administrare a investitiilor ar putea argumenta ca eficienta unei asemenea afaceri - atat pentru client, cat si pentru fond - sta in libertatea cu care ei gestioneaza banii.

"Sistemul voluntar de pensii ar trebui lasat in competitie deschisa", este de parere Theodor Alexandrescu, general manager la AIG Life Romania, vorbind de reforma pensiilor in Romania. "Se impune o reglementare a principiilor de conducere a afacerii, dar nu si o limitare a mecanismelor interne (cheltuieli, costuri de achizitii, investitii pe care le fac administatorii fondurilor de pensii)".

El subliniaza ca pilonul III nu a avut rezultate pozitive nicaieri in Europa Centrala si de Est. "In Polonia legea s-a schimbat pentru a fi mai permisiva si a genera valoare crescuta pensionarilor. Succesul pilonului III a fost obtinut pe principiul unui sistem voluntar relaxat".

In ceea ce priveste pensiile obligatorii (pilonul II), Alexandrescu spune ca nivelul contributiilor din Romania este cel mai mic din toate tarile unde s-a facut aceasta reforma (un nivel de inceput de 2% din venitul brut care va creste cu 0,5% pana la nivelul de 6%, fata de 7 - 9% in alte tari). "In acest moment sistemul impune un efort sustinut, finalitatea fiind o pensie mica. Modalitatile de colectare a banilor (cu ajutorul statului) trebuie perfectionate pentru a fi eficiente si la timp".

In plus, continua Alexandrescu, profilul de investitii trebuie sa ajute la obtinerea de randamente superioare. "In Ungaria, de exemplu, randamentele generate dupa zece ani de la reforma pilonului II au fost mici, ceea ce a condus la schimbarea profilului investitional. Astfel s-a dat drumul la investitii putin mai agresive, dar controlate".

Besim Jawad, directorul departamentului Pensii la Interamerican Romania, este de acord ca sistemele similare introduse in alte tari au avut probleme la inceput. "In acest moment functioneaza destul de bine", adauga el.

Motivul principal pentru introducerea unui sistem privat de pensii este ca cel actual nu mai poate fi sustinut pe termen lung. Numarul pensionarilor creste constant, in vreme ce numarul angajatilor scade. Costurile vor deveni greu de suportat, iar pensiile vor fi foarte mici. O pensie medie in sistemul actual este de aproape 35% din salariul mediu".

In aceste conditii, spune Jawad, segmentele II si III vor inregistra o crestere considerabila peste cativa ani, atragand principalii jucatori de pe piata asigurarilor de viata, dar si noi intrati. Exista inca temeri, recunoaste oficialul Interamerican.

"Deductibilitatile nu sunt foarte mari. Costurile de inceput sunt ridicate, iar profitul vine abia peste cativa ani. In plus, piata este foarte reglementata. O companie trebuie sa isi puna intrebarea daca piata este cu adevarat interesanta pentru a intra. Nu toate vor da un raspuns afirmativ clar la aceasta intrebare."

In plus, adauga Jawad, subdezvoltarea pietei de capital ar putea afecta performantele investitiilor, in primii ani. "Nu ne astepam insa la probleme serioase. Pe ansamblu, credem ca piata se va ridica la nivelul asteptarilor".

Competitie cross-border

Avantajele integrarii - inclusiv libera circulatie a produselor si serviciilor - isi vor spune cuvantul si in chestiunea pensiilor private, este de parere Theodor Alexandrescu.

"Prima competitie va fi intre organismele de reglementare si abia mai apoi intre servicii", arata el.
Companiile care vor sa intre in Romania au produse avizate in Uniunea Europeana, ceea ce inseamna ca le pot vinde si aici. Daca reglementarile sunt excesive si impiedica competitivitatea firmelor, acestea pot sa isi vanda produsele din alte tari.

"Companiile fie vor infiinta sucursale, fie vor incheia contracte de distributie / marketing sau vor angaja direct oameni care sa le vanda produsele", preconizeaza Alexandrescu.

In conditiile competitiei crescande care depaseste granitele tarii, alegerea clientului devine tot mai dificila. Nu atat prin varietatea produselor, ci prin faptul ca noile companii nu intra in sfera de control a Consiliului de Supraveghere a Asigurarilor. Cu alte cuvinte, institutia romaneasca nu poate solutiona eventualele reclamatii legate de activitatea societatilor respective.

Un reper in alegere ar fi experienta fondurilor alese, spune Alexandrescu. "In Statele Unite exista sloganul "Alege-ti fondul de pensii care va trai mai mult ca tine". Studiile arata ca in viata unui om apar cel putin doua evenimente majore din punct de vedere economic / politic / social / financiar (nationalizari, razboaie, crahuri financiar, etc.). Singura siguranta este sa te asociezi cu o companie care a trecut prin asta, care gandeste in avans, care poate anticipa riscurile si le controleaza".

Timpul pare sa fie si raspunsul la temerile pietei, in momentul de fata. Este nevoie de timp pentru ca oamenii sa constientizeze nevoia unei pensii private, ca beneficiile sa devina relevante si contributiile pe termen lung sa creasca.

Interes exista deja, subliniaza Alexandrescu, pentru ca pensii private se vand in Romania inca de la inceputul asigurarilor de viata.

"Toti clientii care cumpara o asigurare de viata cu plan de capitalizare beneficieaza de pensie", spune el. "Vorbim de cateva sute de mii din cei peste 900.000 de clienti cu asigurari de viata la nivel national. Statisticile arata ca oamenii isi exprima optiunea de a avea o asigurare cu o componenta de pensii, pe langa componenta de protectie".

Interesul si capacitatea de a economisi este evidenta prin faptul ca asiguratii platesc  voluntar contributii mult mai mari decat cele impuse prin noua legislatie (2% din venitul brut pe pilonul II, respectiv 15% sau maximum 200 euro pe pilonul III).

In functie de apetitul pentru risc, optiunile viitorilor pensionari vor fi impartite intre fonduri conservatoare de risc minim, cu randamente de 4 - 5% in euro, fonduri echilibrate de risc moderat, cu randamente de 7 - 10% in euro si fonduri dinamice de risc sporit, cu randamente de 10 - 20%.

Dincolo de previziunile mai mult sau mai putin optimiste privind volumul pietei in urmatorii ani si indiferent de incarcatura legislativa mai mult sau mai putin justificata, reforma pensiilor este ultimul hop in drumul spre economia de piata reala. Este ultima reforma structurala pe care statul o poate face, potrivit sefului AIG Life, si "sfarsitul tranzitiei economice", cum a numit-o Varujan Vosganian in calitate de presedinte al Comisiei de buget-finante din Senat. Si, s-ar putea adauga, provocarea omului simplu de a muta responsabilitatea sociala de la stat in mainile specialistilor.

Reguli de dispersie a capitalului atras de fondurile de pensii
- maximum 20% pe piete monetare, incluzand depozite bancare
- maximum 70% in obligatiuni guvernamentale, inclusiv in Europa Centrala si de Est (ECE)
- maximum 30% in obligatiuni emise de autoritatile locale, inclusiv in ECE
- maximum 50% in valori mobiliare tranzactionate pe pietele reglementate din Romania si tarile ECE
- maximum 15% in obligatiuni guvernamentale emise in afara ECE
- maximum 10% in obligatiuni sau alte valori mobiliare emise de autoritati locale din afara ECE
- maximum 5% in valori mobiliare tranzactionate pe pietele reglementate si cu ratinguri corespunzatoare din afara ECE
- maximum 5% in fonduri de investitii
- maximum 5% in actiuni sau alte valori mobiliare emise de o singura entitate
- maximum 10% in valori mobiliare emise de acelasi grup sau de afiliatii sai.

ESTIMARI - O contributie de 17 - 18 euro/luna, platita pe o perioada de 25 de ani, poate genera, in functie de performantele fondului, o pensie de maximum 100 euro impozitata (Alexandrescu, AIG Life).

PIB - Fondurile de pensii private ar putea determina o crestere medie de 5,8% a PIB, pana in 2013 (Comisia Nationala de Prognoza).

TOP - Danemarca a avut cel mai bun sistem de pensii din Europa din 2006. Au urmat pe rand Estonia, Irlanda, Letonia si Olanda, Marea Britanie, Suedia, Spania, Lituania si Cehia. Probleme grave sunt in Grecia, Slovenia si Belgia. (Barometrul Pensiilor Europene 2006 - AON).

STATISTICI - Studiile arata ca in Europa longevitatea creste cu doi ani la fiecare zece ani. In Germania, de exemplu, femeile au speranta de viata de 84 de ani, iar barbatii de 78 de ani.

COMPANII - 29% de companii din Marea Britanie si 24% din Europa continentala considera ca planul lor de pensii reprezinta un risc serios pentru organizatie. Analistii considera justificata ingrijorarea britanica, pentru ca expunerea companiilor este in medie de doua ori mai mare decat in Statele Unite (studiu Mercer).

articol scris de Ana-Maria GAVRILA -