Lumea dupa FNI

Cele doua mari scandaluri a anilor '90 - SAFI si FNI - au zdruncinat imaginea fondurilor mutuale din Romania. Recuperarea increderii investitorilor nu este lucru usor, dar administratorii de fonduri sustin ca este un semn de normalitate. Cu alte cuvinte, prudenta si exigentele sunt de asteptat pe o piata profesionista. Interesul pentru investitii exista in continuare, ca dovada ca activele administrate s-au majorat cu peste 220% in ultimii doi ani. Poate ca industria fondurilor mutuale este inca la 'ani-lumina' distanta de statele dezvoltate, sau la numai un deceniu. Istoria se va scrie in ritmul propriu al pietei locale.

1993 - Ia fiinta Fondul Mutual al Oamenilor de Afaceri (FMOA), care atrage bani de la circa 220.000 investitori. in aprilie 1996, societate de administrare SAFI INVEST anunta o scadere brusca de peste 40% in activul net, pe fondul unor rascumparari masive. Din acel moment, valoarea fondului s-a degradat continuu, prin efecte inflationiste. Dosarul penal instrumentat cu numai 2.500 de pagubiti a dezvaluit pagube in jur de 200 miliarde de lei vechi (la acea vreme circa 40 milioane de euro).

2000 - Pe fondul unei campanii agresive in media, numarul de investitori la Fondul National de Investitii (FNI) se dubleaza. Interesul si increderea sunt sustinute de garantia CEC pentru sumele depuse. in scurt timp, valoarea activului net depaseste 3.300 miliarde de lei vechi (circa 150 milioane de euro). in luna mai, insa, fondul intra in incapacitate de plata, iar CEC refuza sa onoreze contractul de garantie. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) suspenda activitatea FNI. La scurt timp se dezvaluie ca toate conturile FNI sunt goale, iar datele raportate de administratorul SOV-INVEST erau false. Afacerea a lasat in urma peste 300.000 de pagubiti. Pentru clarificarea cazului sunt pe rol mai multe procese.
(http://www.asociatiafni.ro).

SAFI si FNI au taiat de doua ori elanul fondurilor mutuale din Romania, la numai cativa ani diferenta. La momentul FNI, industria parea ca isi revenise complet, turand motoarele la maximum.
Datele Uniunii Nationale a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC) arata ca in 1998 fondurile de investitii inregistrau o evolutie pozitiva, raportand cumulat aproape 120.000 de investitori. Activele gestionate s-au apropiat de 1.000 de miliarde de lei, iar valoarea medie unitara a crescut cu 126,3%. in 1999, numarul investitorilor a crescut cu 50%, iar valoarea activelor nete a ajuns la aproape 2.000 miliarde de lei.

In cei sase ani de la colapsul FNI, fondurile nu au reusit sa revina la cifrele record ale anilor '90. Este adevarat, industria si-a reconstituit strategiile si prioritatile, raporteaza cresteri de la an la an, insa numarul investitorilor ramane la jumatate.

"Exista cateva zeci de mii de investitori, in acest moment, dar acest numar trebuie analizat cu atentie", subliniaza Florin Dolea, CEO la Pioneer Investments. "Foarte multi dintre ei - poate chiar peste 50% - sunt investitori vechi de dinainte de FNI. Poate doar 20 - 30% sunt activi, realizand tranzactii sau alte activitati in ultimul an".
Cosmin Paunescu, directorul general la KD Investments Romania, recunoaste ca recuperarea increderii investitorilor este un proces de lunga durata.

"Crizele din perioada 1996-2000 au afectat puternic sectorul, fiind compromisa pentru multi ani de zile notiunea de 'fond de investitii', care a fost asociata in mod eronat cu frauda, falimentul si jocurile de tip piramidal", arata el.
Anul curent reprezinta, in opinia lui, primul semn solid de redresare, pe fondul intrarii pe piata a unor grupuri

puternice si scaderea dobanzilor bancare.

Eugen Voicu, presedinte la Certinvest SAI, spune ca numarul investitorilor activi sporeste.

"Tendinta din ultimii ani a fost de crestere sustinuta. La 30 iunie existau aproape 75.000 investitori in fondurile deschise de investitii. La 30 iunie 2004 erau circa 58.000, iar in urma cu un an - aproape 70.000".
La randul sau, Dan Nicu, presedintele UNOPC si director general la SGAM Asset Management SAI, confirma ca piata a inregistrat in ultimii doi ani un puternic proces de consolidare.
Datele furnizate de UNOPC pentru prima jumatate a anului indica active nete de peste 130 milioane de euro (mai mult de 470 milioane RON), comparativ cu peste 90 milioane de euro, la sfarsitul anului trecut. Cifrele reprezinta o crestere de 43%, in pofida evolutiei nefavorabile de la bursa. Ba mai mult, analistii observa ca tocmai fondurile cu cea mai mare expunere la piata de capital - fondurile diversificate si cele de actiuni - au raportat cele mai mari rate de dezvoltare, atat din punct de vedere numeric cat si ca active nete administrate.
Cu alte cuvinte, fondurile deschise de investitii recupereaza teren. E drept, nu in ritmul anilor '90, dar uneori este bine sa te grabesti incet. intrebarile care se ridica acum sunt daca piata este suficient de pregatita pentru a preveni sau a contracara un nou colaps si daca va reusi sa creasca pana la nivelul tarilor din regiune, intr-un interval relativ scurt de timp.

A fi sau a nu fi piata functionala

Soliditatea pietei depinde in mod egal de profesionalismul jucatorilor si vigilenta autoritatilor, pe de o parte, si de comportamentul rational al investitorilor, de cealalta parte. O piata - mai ales incipienta - nu poate supravietui fara reglementari. in acelasi timp, chiar daca resorturile pietei functioneaza, investitorii trebuie sa aiba acel minim de educatie fara de care bursa risca volatilitate excesiva si caderi masive.
"Cu siguranta, piata a fost afectata semnificativ de scandalurile SAFI sau FNI, avand in vedere ca unul dintre elementele cheie ale succesului in intreaga industrie financiara este credibilitatea", spune Mihail Ion, presedinte si CEO la Raiffeisent Asset Management (RAM). "Cred insa ca increderea investitorilor se va recupera destul de curand".

In primul rand, spune el, bancile sunt din ce in ce mai interesate de piata fondurilor de investitii. Ele fie intra pe piata cu propriile societati de administare, fie largesc gama de produse a societatilor deja existente.
"Sistemul bancar este foarte solid in prezent si este evident ca bancile nu si-ar risca prestigiul si increderea castigata in fata clientilor intrand pe o piata care ar mai putea fi efectata de scandaluri", subliniaza Ion.
In plus, adauga el, piata locala si-a armonizat legislatia pentru a se conforma directivelor europene gandite intocmai pentru a proteja interesele investitorilor.

"Administrarea fondurilor este una dintre cele mai strict reglementate ramuri de activitate", arata seful RAM.
Florin Dolea de la Pioneer Investments este mai pesimist in ceea ce priveste credibilitatea fondurilor. E greu de spus cand isi va reveni piata in totalitate.

"Criza de incredere generata in 1996 si amplificata in 2000 are efecte pana in ziua de azi. Desi o mare parte a celor afectati au inteles motivele acestor crize si au revenit in randul investitorilor, efectele scandalurilor vor continua inca multa vreme. Cred ca vom putea vorbi de o recuperare a increderii investitorilor abia dupa 10 - 15 ani de la scandalul FNI", spune el.

Riscurile repetarii istoriei este insa mic, este de parere si Dolea.
"Scandalul SAFI a avut loc intr-un moment clar marcat de lipsa de reglementare", recunoaste el. "La momentul FNI existau reglementari si autoritati responsabile, care nu si-au facut facut insa treaba". Acum insa piata s-a maturizat, CNVM-ul a acumulat experienta si societatile de administrare sunt constiente ca trebuie sa aiba o atitudine pro-activa ca sa previna un nou colaps pe termen lung.

Pe termen scurt, pericolul vine din diverse directii mai mult sau mai putin previzibile. Un exemplu ar fi scandalul din jurul SIF-urilor care, in prima partea a acestui an, a tras bursa in jos, diminuand, implicit, si valoarea unitatilor de fond.

Pe ansamblu, insa, directia, spune Dolea, este spre normalitate.
"Vorbim acum de o piata care a coborat treptat de la cresteri spectaculoase de 100% pe an la 30 - 50% si in prezent la 7%. in acelasi timp, investitorii cu sindromul FNI - imbogatirea peste noapte - nu au revenit".
In locul lor isi face loc cu indrazneala noua generatie de investitori - educati, cu un comportament rational si responsabil. "Deciziile emotionale privind investitiile efectuate sunt din ce in ce mai rare", spune Nicu de la UNOPC. "Cu toate acestea nu putem afirma ca avem deja o clasa de investitori avizati".

Ajutorul, spune el, vine de la societatile de administrare, printr-o comunicare eficienta si mai multa transparenta.
Mihail Ion de la RAM mizeaza si el pe profesionalismul specialistilor. "Fluctuatiile mari la bursa au in spate instinctul de turma al investitorilor. Astfel de scaderi au loc peste tot in lume, dar amplitudinile sunt mai mari pe pietele emergente", spune el. "Oamenii actioneaza sub impulsul momentului, iau decizii in panica. Urcarea cere urcare, coborarea cere coborare".  Temperarea acestui fenomen va avea loc prin autoeducare si autocenzurare, este de parere Ion, sau prin preluarea cat mai multor active de catre societatile de investitii.

Cu zece ani in urma

Cu active administrate de 130 milioane de euro, la sfarsitul primului semestru, fondurile de investitii nu controleaza nici 1% din volumul depozitelor bancare din Romania, arata Dolea. "Prin comparatie, in tarile nou intrate in UE vorbim de procente de 10 - 20%, in timp ce in statele mature activele fondurilor depasesc volumul depozitelor bancare".

Paunescu de la KD Investments exemplifica si mai plastic amplitudinea acestei diferente.
"Distanta fata de tarile din regiune va fi recuperata probabil in cel putin zece ani", spune el. "Investitia medie de persoana in Romania este de patru euro. in statele din regiune vorbim de 240 euro (Polonia), 350 euro (Ungaria), 400 euro (Cehia), 600 euro (Slovenia)".

Potrivit lui Mihail Ion, aproape 30% din activele financiare ale unei gospodarii din Uniunea Europeana se duc in fonduri de investitii. in plus, ultimii sase ani au fost extrem de activi in tarile vecine.

Date furnizate de RAM arata ca activele fondurilor mutuale din Europa Centrala si de Est ca procent din PIB au crescut incepand din 1999 de la 0,2% la 6,1%, in Polonia. Evolutii similare s-au inregistrat in Ungaria (de la 3,9% la 6,3 %), Slovacia (de la 0,2% la 7,3%), Slovenia (de la in 0,2% la 5,1%) si Croatia (de la 0,1% la 3,9%). Comparativ, Romania raporteaza un procent de numai 0,2% din PIB.

Voicu de la Certinvest este de acord ca piata locala este subdezvoltata. "Randamentele obtinute sunt foarte bune comparativ cu tarile din jur, insa sumele gestionate (investitiile totale) sunt mult mai mici", explica el, adaugand insa ca asta indica un potential foarte mare de crestere. Dan Nicu de la UNOPC spune ca fata de 2004, activele administrate s-au majorat cu peste 220%. "Pentru perioada urmatoare anticipam un ritm de crestere cel putin la fel de dinamic. in 2010 piata organismelor de plasament colectiv va depasi 1,5 miliarde euro, urmand un proces firesc de consolidare si diversificare", preconizeaza el.

Parerea sa este dublata de concluzia unui studiu publicat in august de Banca Comerciala Romana. Potrivit analistilor, dupa aderare peste 40% din investitiile anuale vor lua calea fondurilor mutuale.

Suntem aici. Incotro?

Fiind o piata incipienta, directiile potentiale de dezvoltare sunt numeroase. Analistii spun ca problema pietei locale de capital este in continuare numarul limitat de instrumente financiare, precum si de emitenti lichizi si atractivi listati la bursa. "Romania este in urma cu piata obligatiunilor", exemplifica Dolea. "Aproape ca numaram pe degete emisiunile. Plus de asta, sunt nelichide, fiind tranzactionate in numar redus pe piata secundara".

Paunescu adauga: "Este absolut necesara listarea cat mai multor companii - atat a celor de stat, cat si celor private, care isi vor gasi pe piata romaneasca de capital resursele financiare necesare dezvoltarii". De asemenea, continua el, trebuie rezolvata problema tranzactionarii titlurilor de stat la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si dezvoltat sectorul instrumentelor cu venit fix (ca de exemplu obligatiuni corporative sau instrumente financiare legate de ipoteci). Paunescu reaminteste si de aparitia fondurilor de pensii, considerand ca acesti investitori institutionali foarte puternici vor canaliza intrarea de resurse financiare in piata. In plus, jucatorii se asteapta ca romanii sa se orienteze in curand si catre pietele externe.

"Motivul pentru care nu marsam deocamdata foarte mult in exterior este randamentul scazut al investitiilor, comparativ cu cele din Romania", explica Dolea. "Piata locala ofera castiguri mai mari chiar si la simple instrumente de venit fix si in pofida volatilitatii pietei si a ofertei limitate de investitii". Astfel, daca in afara investitorii beneficiaza de randamente de 2 - 4 % pe an, in Romania se poate discuta de procente de 7% sau chiar mai mari, adauga el.

In cazul investitorilor straini se aplica acelasi rationament, ei venind in Romania tocmai datorita randamentelor superioare. "In cazul lor vorbim despre un risc mai mare la schimbul valutar, motiv pentru care nu sunt foarte multi investitori straini in fonduri mutuale. Ca volum, insa, ei pot aduce sume foarte mari", arata Dolea.
Specialistul preconizeaza o crestere a interesului investitorului roman pentru pietele externe, odata ce leul isi va incetini aprecierea fata de euro si conditiile macroeconomice isi vor face efectul.

Colajul identitatii de investitor

Investitorul roman vine din toate categoriile sociale, spun administratorii de fonduri. Ei vorbesc cu oameni simpli, care vin indrumati de vecini sau prieteni, cu oameni ocupati din categoria "professionals", sau cu pasionatii de investitii care urmaresc in permanenta piata de capital.

Fondurile se adreseaza in principal oamenilor maturi, varsta optima fiind de 40 - 50 de ani. Rationamentul administratorilor de fonduri este unul logic - tinerii nu sunt dispusi sau nu au posibilitatea sa economiseasca, in timp ce la varste de peste 60 de ani apetitul pentru risc scade considerabil.

"Exista o vorba in aceasta industrie", spune Mihail Ion. "Ponderea investitiilor in actiuni este egala cu 100 minus varsta investitorului. Cu alte cuvinte, daca investitorul este mai in varsta, ii recomandam sa cumpere mai putine actiuni".

Un lucru important de stiut pentru orice administrator de fonduri este de unde vin banii. Modul in care gandeste si actioneaza un om difera in functie de situatia sa materiala si de modul in care a ajuns la acea situatie materiala. De exemplu, intr-un fel gandeste un om care a mostenit o suma mare si in alt fel gandeste unul care i-a obtinut pe cont propriu, facand afaceri.

Cosmin Paunescu de la KD Investments identifica si un spirit conservator care caracterizeaza investitorul roman, in principal pentru ca in momentul de fata economiile sale sunt plasate cu preponderenta in depozite.
Apetitul pentru castiguri mari sporeste insa. Asta se vede in migratia investitorilor de pe piete mai sigure, cu randament scazut - titluri de stat sau depozite bancare - catre fonduri monetare, de obligatiuni, mixte si de actiuni, unde riscul creste direct proportional cu randamentul. Interesul pentru fonduri cu plasamente in actiuni nu este ignorat de administratori, ca dovada ca aproape jumatate din fondurile lansate in acest an sunt orientate in acest sens. Fara indoiala, piata se va aglomera in lunile care urmeaza, mai ales din perspectiva mult asteptatei aderari la Uniunea Europeana. Viitorul industriei devine, in cuvintele lui Florin Dolea, unul interesant.

De ce fonduri mutuale?

Fondurile de investitii reduc riscurile prin diversificare. (Mihail Ion)

Industria organismelor de plasament colectiv se dezvolta organic prin aparitia de produse de investitii din ce in ce mai diversificate si adaptate diferitelor profiluri de investitor.  (Dan Nicu)

Randamentele obtinute nu depasesc doar nivelul inflatiei, ci si dobanda bancara medie anuala. (Eugen Voicu).

Anul acesta vedem primele semne ale recastigarii increderii investitorilor, pe fundalul intrarii pe piata a unor grupuri puternice. (Cosmin Paunescu)

Lucrurile s-au mai asezat si exista acum mai multe reglementari decat ar trebui. Incepe sa fie un domeniu interesant. (Florin Dolea)

SUA - Valoarea combinata a activelor administrate de fondurile mutuale americane depaseau 9.300 miliarde de dolari in prima parte a anului
LUME - La nivel mondial, fondurile de investitii mutuale si-au majorat activele administrate la aproape 18.000 miliarde de dolari, in 2005. Numarul fondurilor de mutuale din intreaga lume ajungea la aproape 57.000, la sfarsitul anului trecut. Distributia este dupa cum urmeaza: fonduri de actiuni (41%), fonduri de obligatiuni (23%), fonduri diversificate (20%), fonduri monetare (6%) si altele (10%), reprezentand fondurile din Irlanda.
(date furnizate de The Investment Company Institute)

Investitorul model...

"... se informeaza si investeste in cunostinta de cauza; este constient de evolutia pozitiva si de potentialul foarte mare al acestei industrii. Investeste regulat si vede fondurile deschise de investitii drept excelente mijloace de economisire pe termene medii si lungi. Intelege ciclicitatea si mecanismele pietei de capital".
Eugen Voicu, Certinvest

"... are deschidere, nu idei preconcepute. Citeste, se documenteaza, intelege mai mult sau mai putin si vine la noi sa ne intrebe. Noi ii prezentam avantajele si riscurile, ii facem evaluarea profilului de investitor si ii recomandam urmatorii pasi".
Florin Dolea, Pioneer Investments

"... analizeaza toate alternativele de plasament in momentul in care decide ce sa faca cu resursele sale financiare. Urmareste cu atentie gradul de risc la care se expune, decide orizontul de timp pe care isi realizeaza investitia si apeleaza cu incredere la societatile specializate din piata de capital".
Cosmin Paunescu, KD Investments

"Care este cea mai buna investitie in Romania la momentul de fata?" este o intrebare de 100 milioane de dolari. in final, cea mai potrivita investitie este cea care se pliaza cel mai bine pe profilul investitorului.
Mihail Ion, Raiffeisen Asset Management

Noi ne ocupam cu managementul riscului. Acest risc poate tine de piata, de diversificare, de modul de lucru. Regula de baza este sa nu iei decizii pripite, sa nu sari la extreme.
Florin Dolea, Pioneer Investments

Toti profesionistii din domeniu sunt constienti ca fiecare investitor le-a acordat incredere si ca sunt datori sa rasplateasca aceasta incredere cu rezultate corespunzatoare in activitatea de administrare.
Cosmin Paunescu, KD Investments

Cele mai bune randamente din 2005 au fost raportate de fondurile pe actiuni (35,2%) si de cele diversificate (29,2%). Aceleasi fonduri au inregistrat in prima jumatate a anului 2006 evolutii negative, ca urmare a corectiilor de la bursa.
Dan Nicu, UNOPC

O mare greseala este sa nu te adaptezi la conditiile pietei. Administratorul de fonduri trebuie sa cunoasca foarte bine mediul in care activeaza, sa fie capabil sa identifice oportunitatile si riscurile si sa anticipeze cat mai bine evolutia.
Eugen Voicu, Certinvest