In drum spre piata unica

Presa este plina de previziuni sumbre. Companiile din industria alimentara se pregatesc sa faca fata provocarilor de pe piata unica, intrucat ele trebuie sa se conformeze numeroaselor standarde si reglementari si sa realizeze in acelasi timp anumite investitii. Efectele competitiei din UE au fost invocate recent de un post de televiziune, in legatura cu consolidarea de pe piata locala a producatorilor de paine, precum si intr-un articol semnat de Mihai Istrate in publicatia Balkan Insight (iulie 2006).

Istrate citeaza un om de afaceri roman din domeniul instalatiilor de incalzit si aer conditionat: "Desi afacerea mea merge bine pe plan local, nu as putea sa concurez cu vreo companie europeana din domeniu. Nu detin nici capitalul, nici know-how-ul lor ". Pesimistii considera ca firmele romanesti nu vor fi capabile sa finalizeze procesul de trecere de la un mediu mai putin competitiv, marcat de coruptie, performante slabe si angajati cu abilitati vocationale si manageriale limitate, la standardul UE.

Viziunea asupra industriei romanesti este prea pesimista. Desigur, cateva sectoare se vor diminua, companiile necompetitive isi vor inceta activitatea, intreprinderile ineficiente vor fi obligate sa se restructureze, iar firmele mici se vor consolida. Dar intrarea Romaniei pe piata europeana ar trebui sa fie privita cu optimism.

Pe ansamblu, valoarea economica a companiilor romanesti si a pietei muncii vor creste pe termen mediu. Piata locala se va extinde datorita accelerarii cresterii economice si a pietei domestice de consum. Companiile autohtone vor fi obligate sa imparta piata cu competitorii europeni intr-o masura mai mare, insa piata va fi si ea mai mare.
Afacerile locale isi pastreaza avantaje cheie care nu vor fi eliminate imediat de concurenta straina: companiile autohtone cunosc limba si practicile locale, detin un system de distributie si au intervale mai mici de livrare, au o cota de piata mare, o identitate a marcii, loialitatea consumatorului, si, posibil, practica preturi mai mici.
In ceea ce priveste pietele europene, aproape 70% din exporturi si importuri au legatura cu Uniunea Europeana, ambele tipuri de relatii comerciale fiind in crestere. Este clar deci ca Romania este deja o piata bine conturata printre celelalte piete. inlaturarea celor din urma bariere va facilita si mai mult accesul.

De asemenea, aderarea va atrage mai multe investitii straine care, la randul lor, vor da de lucru furnizorilor locali de produse si servicii. Totodata, vor avea loc si spin-off-uri tehnologice.

De exemplu, Celestica dezvolta un campus pentru furnizori la noua sa facilitate din Romania, similara cu ea inaugurata in Suzhou, China, potrivit lui Art Cimento, senior vice presedinte pentru strategii corporatiste Celestica (Toronto). "Furnizorii inclusi in acest campus lucreaza cu Celestica, dar si cu alte companii", spune el. 
Romania va concura cu Slovacia, Polonia si Ungaria la capitolul investitii straine, dar va atrage in continuare investitii in domenii competitive cheie precum IT, servicii si piese auto.

Revista fDi explica compatibilitatea Romaniei in industria producatoare de incaltaminte. "Un exemplu potrivit este multitudinea de grupuri de acest gen din Europa: Portugalia se specializeaza in productia de incaltaminte lejera pentru piata europeana, Italia in design si calitate superioara, iar Romania in productii de calitate medie pentru companiile italiene". 

Desi perspectivele afacerile romanesti raman optimiste pe ansamblu, companiile individuale nu trebuie sa se resemneze si sa se adapteze la noul mediu. Managerii romani trebuie sa decida daca vor sa concureze si sa supravietuiasca, sau daca vor sa castige.

Victoria necesita pregatire. Pregatirea implica investitii care sa sporeasca productivitatea, flexibilitatea si sa ajute compania sa se extinda peste hotare. De exemplu, bugetele pentru training trebuie sa creasca pentru a imbunatati pregatirea si aptitudinile angajatilor la nivelul standardelor UE.

Un alt domeniu cheie pentru investitii este tehnologia. Tehnologii precum RFID pot reduce costurile operationale si durata ciclurilor de distributie. Majoritatea organizatiilor romanesti ofera angajatilor acces la calculatoare si Internet, dar nu maximizeaza productivitatea prin achizitii de aparatura electronica, resurse umane, proiecte de portofoliu sau sisteme de management. Tranzactiile e-commerce, desi se intensifica rapid, sunt in continuare intr-un stadiu rudimentar. Romanii nu sunt inca obisnuiti sa faca o rezervare la hotel sau sa cumpere un produs cu o carte de credit, pe Internet.

IMM-urile au acces la Multicash sau alte produse bancare electronice, dar Internet banking-ul pentru persoane juridice nu este inca un serviciu universal. Asta reprezinta o problema minora pentru companiile mari, dar IMM-urile care vor sa devina competitive cauta cele mai simple, rapide si ieftine metode de a finaliza tranzactiile bancare. In plus, ar trebui sa fie pus accent mai mare pe utilizarea tehnologiei. In anumite sectoare, cultura de afaceri locala favorizeaza faxul si telefonul mobil in detrimentul postei electronice si a sharing-ului de documente pe Internet sau in Wide Area Networks.

Directorii companiilor romanesti ar trebui sa aloce bugete mai mari pentru salarii in 2007. in conditiile in care romanii vor avea acces la posturi mai bine platite in alte piete, firmele locale vor fi nevoite sa plateasca mai mult pentru a retine angajatii de top. Salariile din Republica Ceha, Ungaria si Polonia au crescut spectaculos pe masura ce momentul aderarii se apropia. Acelasi lucru este de asteptat si in Romania. Deja se observa acest lucru in sectorul de IT, cel mai modern din Romania. Desi salariul mediu din tara este de 842 RON pe luna, companiile de IT din Bucuresti spun ca le este din ce in ce mai greu sa atraga si sa pastreze ingineri de software la un salariu de 2.500 euro pe luna! 

In plus, bugetele ar putea include salarii mai mari si pentru managerii straini. Daca firmele romanesti vor sa intre pe pietele UE si sa fie familiarizate cu practicile de afaceri ale acestora, ar putea avea nevoie de manageri si agenti de vanzari straini. Chiar daca romanii se mandresc cu abilitatile lor multi-lingvistice, angajarea unui nativ cu contacte locale ar putea fi o miscare prudenta - in functie de targetul de piata si calitatile cerute - in locul expatrierii unor romani. Cand o companie vrea sa ajunga la vanzari de zece milioane de euro in Franta sau Germania, alegerea corecta este sa plateasca un salariu lunar de 7.000 de euro unui reprezentant local, pentru a-si spori sansele la succes.

O noua cheltuiala pentru companiile romanesti va fi pentru consultanta. in urma cu cativa ani, consultantilor straini li se spunea ca managerii romani nu vor cheltui bani pentru servicii de construire a unei strategii, marketing sau customer service. Nu mai este cazul, in prezent, iar piata profesionala de astfel de servicii se extinde rapid. Companiile romanesti vor fi nevoite sa realizeze studii pe anumite piete din UE si sa isi cunoasca mai bine rivalii. Afacerile lor vor fi reorganizate sau aliniate astfel incat sa corespunda standardelor UE, schimbandu-si orientarea locala intr-una regionala, sau sporind productia pentru a satisface cererea in crestere.

Imbunatatirea profitabilitatii si a productivitatii ar putea implica redimensionarea fortei de munca si, implicit, angajarea unor consultanti in management, HR si finante. Consultantii ajuta nu numai la restructurarea unei afaceri, dar si la identificarea unor posibile surse de finantare din UE sau la programe de finantare pentru exporturi.
Finantarea acestor investitii este o chestiune critica. Directorii financiari romani vor sa stie cum isi vor putea permite asemenea cheltuieli. Raspunsul este sa inceapa aceste investitii de acum, caci ar fi prea tarziu sa astepte pana la mijlocul lui 2007. Liderii trebuie sa faca rost de capital acum si sa constientizeze ca succesul pe pietele europene va atrage venituri mai mari, dupa cum s-a vazut in cazul companiilor din Republica Ceha, Slovenia, Ungaria, Polonia si tarile baltice.

Companiile fara capital de investitii trebuie sa analizeze posibilitatea contractarii unui imprumut sau vanzarea unui pachet de actiuni. In contextul intensificarii competitiei pe piata serviciilor financiare, ratele dobanzilor ar trebui sa scada. in plus, o companie locala competitiva pe piata europeana va atrage investitori care vor sprijini cu entuziasm organizatia. Companiile de top ar putea lua in considerare si listarea la bursele de valori straine, precum AIM din Londra, pentru a-si spori resursele financiare.

Firmele romanesti nu isi permit sa neglijeze investitiile in propria lor competitivitate. Companiile din Asia si America sunt o provocare constanta pentru companiile europene, obligandu-le sa isi sporeasca in permanenta productivitatea. O planificare prudenta, investitii facute din timp, o conducere solida - cu precadere in perioada in care aceste investitii sunt realizate - precum si beneficiile de pe urma acestor initiative vor ajuta companiile romanesti sa concureze si sa prospere pe pietele europene si globale.