In octombrie 1929, Joseph Kennedy, tatal faimosului presedinte american JFK, si-a vandut toate actiunile de la Bursa de Valori din New York, desi cotatiile atinsesera maxime record. Asta dupa ce baietii care lustruiau pantofi pe strada i-au "vandut" ponturi bursiere. O saptamana mai tarziu, in Statele Unite s-a declansat cel mai mare crah bursier din istorie. Criza, dublata de o depresiune economica fara precedent, s-a incheiat in 1932, actiunile pierzand aproape 90% din valoare.

Morala este ca supraincalzirea bursei si lipsa de experienta a jucatorilor sunt vesti proaste pentru economie. La momentul octombrie 1929, conceptia in Statele Unite era ca piata de capital are capacitatea sa ii faca pe toti bogati peste noapte, recunoaste Mihai Frunza, analist la Vanguard.

"Fenomenul supraincalzirii face ca actiunile sa se roteasca foarte repede intre participanti, aparand efectul de 'bubble'. Investitorii sunt interesati doar de speculatii, fara a le corela cu rezultatele fundamentale ale societatilor", spune el.

Statisticile privind Bursa de Valori Bucuresti (BVB), continua el, au aratat ca in primele luni ale anilor 2005 si 2006, in plin trend ascendent, jucatorii au tinut actiunile in medie cinci - sase luni. "Asta ar putea constitui un semnal privind nesustenabilitatea situatiei de piata", concluzioneaza Frunza.

Intrebat de riscurile unui crah bursier in Romania Andrei Anghel, analist la Confident Invest, raspunde cu gandul la aceeasi situatie. "in Romania am avut cate un crah in fiecare primavara, in ultimii doi ani, daca ar fi sa ne ghidam dupa limitele de variatie considerate normale pe alte piete".

Fara a dramatiza, analistii recunosc ca piata de capital din Romania ramane la un stadiu de imaturitate, chiar si intrata in Uniunea Europeana.  "Foarte multa lume compara Romania cu Polonia si exista multe puncte comune", spune Claudia Butac, director piete de capital, ABM Amro Bank Romania, "dar Polonia avea un mare avantaj la momentul integrarii - o piata foarte bine dezvoltata, cu multe companii listate si o piata de instrumente cu venit fix echilibrata".

Capitalizarea bursei din Varsovia ajungea in octombrie la peste 105 miliarde de euro, la 271 de companii listate. in martie 2006, capitalizarea se apropia de 80 de miliarde de euro, ceea ce inseamna ca bursa din Varsovia a adaugat in jumatate de an mai mult decat valoarea bursei din Bucuresti - 22 miliarde de euro, reprezentand 65 de companii listate.

"Problema pietei romanesti este ca nu avem deocamdata companii private autohtone ajunse la stadiul de crestere care sa le permita si justifice listarea la bursa", explica Butac. Specialistul de la ABN Amro preconizeaza ca marile companii romanesti aflate acum in plina dezvoltare ecoonomica vor incepe un proces de listare in doi - trei ani.

Intre timp, piata pe obligatiuni in moneda locala a inceput sa se miste. Poate cel mai notabil exemplu este initiativa Bancii Mondiale, care a lansat prima emisiune straina de obligatiuni in lei, intermediata de ABN Amro si Intercapital Invest. La mijlocul lunii octombrie, obligatiunile - cu o valoare totala de peste 525 milioane de lei - au fost listate la BVB.

A urmat apoi emisiunea Bancii Comerciale Romane, cu o valoare de 200 milioane de lei si posibilitatea de a urca pana la 575 milioane de lei. La acel moment, oficialii BCR au remarcat ca listarea in Romania este mai scumpa decat pe pietele internationale.

Butac de la ABN Amro evidentiaza si alt aspect: "Va fi interesant de vazut cati investitori straini si cati romani vor cumpara obligatiuni BCR, deoarece suma anuntata de BCR, daca tinem cont si de plafonul pana la care sunt dispusi sa accepte este foarte mare, fiind sensibil egala cu cea a Bancii Mondiale".

Intrebarea specialistului privind accesul investitorilor straini este justificata, tinand cont de complexitatea procesului de subscriere in ceea ce ii priveste. 

Ca sa faca o subscriere, investitorul strain este obligat, de exemplu, sa isi traduca in limba romana toate actele, sa le legalizeze, sa isi deschida cont cu un custode local si ulterior cu un broker local, daca vrea sa tranzactioneze. Exista o multitudine de cerinte care inseamna timp si bani - puncte care se adauga la pretul final. "Pe piata de capital un minut poate face diferenta", subliniaza Butac. "Proportia cu care creste pretul final depinde de la caz la caz, dar in final traseul lung si dificil al hartiilor este un efort prea mare ca sa justifice investitiile in Romania".
Riscul devine astfel oarecum paradoxal - in lipsa reglementarilor necesare, dupa 2007 romanii ar putea investi pe alte piete mult mai usor decat ar putea investi strainii in Romania.

Cel mai pesimist scenariu pentru viitor este ca piata sa asiste la exituri nu doar de la clienti straini, dar si locali, in contextul in care pietele se vor deschide si, implicit, alternativele de investire vor fi mai mari, avertizeaza Butac.
Alternativa este deschiderea spre exterior.

Infrastructura ca punct de plecare

Evident, integrarea va duce la consolidare. Un prim pas a fost fuziunea bursei electronice Rasdaq cu BVB. Pasul urmator era fuziunea cu Bursa Monetar Financiara si de Marfuri din Sibiu (BMFMS). in luna octombrie, insa, actionarii BVB au votat impotriva uniunii, bursa anuntand ca isi va dezvolta propriul sistem informatic pentru contracte futures cu actiuni.

Separat, Teodor Ancuta, presedintele BMFMS, a anuntat in noiembrie ca bursa din Sibiu se va lista la o bursa puternica europeana dupa ce va creste de la un capital social curent de 750.000 euro la doua milioane de euro.
Initiativele separate ale celor doua burse nu fac decat sa sporeasca competitia pe piata de capital si, implicit, sa ridice stacheta calitatii.

Deschiderea spre exterior depinde, insa, in mare masura si de mult asteptatul depozitar central.
"El va fi un element important de stimulare a interesului investitorilor straini", explica Butac. "Va tine legatura cu depozitarele centrale din celelalte tari si va facilita accesul nerezidentilor pe piata".

La fel de importanta este si interactiunea dintre BNR si bursa. "Lipsa infrastructurii conduce la situatii in care nu putem recunoaste un instrument ca fiind eligibil in concordanta cu politica monetara a bancii centrale. Bancile pot utiliza orice instrument drept garantie pentru BNR", arata Butac.

Dincolo de problemele de infrastructura, realitatea cu care investitorul se confrunta zilnic este numarul redus de instrumente cu care poate jongla.

Mihai Frunza de la Vanguard adauga la punctele negative ale pietei lichiditatea scazuta si numarul mic de IPO-uri.
Andrei Anghel de la Confident Invest vorbeste de lipsa de transparenta a emitentilor si slaba capacitate de impunere a unor conditii de transparenta, lipsa unor modalitati de investitie alternative sau slaba promovare a acestora, lipsa unor cursuri de pregatire sau atestare de calitate.De aici si imprevizibilitatea pietei.

"O bursa normala functioneaza si reactioneaza dupa anumite variabile", adauga Butac. "Un anunt influenteaza cursul actiunilor, dar senzitivitatea la astfel de anunturi este relativ mare la noi. Este firesc ca stirile proaste sa atraga fluctuatii de pret, dar in Romania anumite lucruri se dubleaza ca efect".

Orizont investitional - 2007

Trecand peste neajunsurile firesti ale unei piete in dezvoltare, bursa este suficient de atractiva pentru a beneficia de sprijinul investitorilor straini.

Imediat dupa ce Comisia Europeana a confirmat aderarea la 1 ianuarie, fondurile straine de investitii au revenit in forta la BVB. Luna octombrie a inregistrat intrari nete de capital de aproape 40 de milioane de euro - al doilea volum ca marime pe 2006, dupa ianuarie (60 de milioane de euro).

In ceea ce priveste prioritatile pietei pe 2007, pe loc fruntas sta consolidarea intermediarilor si a experientei acestora, mai ales ca sunt asteptati concurenti puternici din afara.

Anghel de la Confident Invest preconizeaza consolidarea relatiilor dintre burse. "Tendinta se va face simtita si la noi, dar nu artificial datorita lobby-ului, ci incet, natural, odata ce interesul economic o va cere. Aderarea nu va aduce schimbari bruste, si nu cred ca brokerii se vor hotari asa repede sa faca schimbari prea importante".
Competitia, spune el, se va intensifica semnificativ.

Diversificarea instrumentelor, prelungirea programului de tranzactionare sau introducerea unui sistem alternativ de tranzactionare sunt alte chestiuni la care se gandesc jucatorii de pe piata. Cat priveste viitorul bursei, variantele sunt diverse. 

"La nivel institutional, Bursa va deveni din ce in ce mai vizibila", preconizeaza Mihai Frunza de la Vanguard", "iar in cinci - sapte ani e posibil sa vedem ca BVB este cumparata de banci sau de alte burse din regiune (a se vedea cazul Bursei de la Budapesta, detinuta de entitati austriece".

Claudia Butac priveste cu suspiciune o posibila fuziune cu o bursa din afara. "Nu ar fi un proces usor, pentru ca sunt foarte multe particularitati. Mai degraba se va merge pe listarea simultana la doua burse sau pe parteneriate. in plus, exista speculatii privind viitorul in context regional. Mai nou Uniunea Europeana vorbeste despre depozitar pan-european, dar lucrurile nu sunt clare si procesul nu este usor".

articol scris de Ana-Maria GAVRILA -