Extemporal la vizibilitate bancara

Entuziasmul cu care bancile Uniunii Europene au primit integrarea Romaniei lasa rece competitorii locali. Peste 30 de jucatori si-au anuntat intrarea pe singura piata din Europa estimata sa atraga cresteri medii de doua cifre, in urmatorii cinci ani. sansele calificarii in marea finala, spun bancile locale, sunt inca de partea protagonistilor deja ancorati in piata. Dar apartenenta la clubul castigatorilor costa si primele esecuri vor veni atunci cand bancile se vor intinde "mai mult decat le e plapuma".

In urma cu doi ani, reteaua bancara nationala numara in jur de 3.000 de unitati. La sfarsitul lui 2006 s-a ajuns la aproape 4.500, iar pentru 2007 sunt asteptate alte 800 - 900 de inaugurari. Numai in Bucuresti au fost deschise peste 100 de unitati bancare, anul trecut, cele mai active banci in acest sens fiind BRD Société Générale, Bancpost si BCR.

Costul vizibilitatii se calculeaza ca functie de (x plus y) - "x" fiind piata imobiliara, iar "y" spirala salariala. Chiriile pentru spatii comerciale stradale au crescut cu cel putin 20 - 30%, in ultima perioada, potrivit agentilor imobiliari. in mod similar, salarizarea in mediul financiar-bancar a urcat profesia pe locul al doilea in topul pe anul 2006, conform unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers.

In ambele situatii, escaladarea costurilor este determinata chiar de banci. Este un cerc vicios, pentru ca nevoia lor aproape "disperata" de expansiune atrage investitii care nu de putine ori musca agresiv din profit.
Este ceea ce se cheama "strategia pentru cota de piata" - crestere organica cu eforturi financiare considerabile. Reprezentantii sistemului se feresc sa dea cifre, dar consensul este acelasi.

"Costurile au scapat de sub control", recunoaste László Diósi, director general adjunct, Divizia Retail, OTP Bank Romania. El preconizeaza ca piata se va aseza abia in doi - trei ani.

Febra extinderii este atat de mare, incat bancile au inceput sa reduca dimensiunea unitatilor, spune Michael Kowalski, director general la ProCredit Bank. "Astfel, costurile sunt minime si vizibilitatea este asigurata prin deschiderea mai multor unitati". 

sansa de a ramane in joc se reduce la un plan de afaceri realist, arata el.
"Piata romaneasca se caracterizeaza printr-un optimism extrem afisat de majoritatea bancilor". Un optimism, continua el, putin justificat. "Multe banci ar putea avea surprize, in cativa ani, fata de planurile lor de afaceri nerealiste. Asistam la crearea unui dezechilibru important care tine de extinderea infrastructurii si a retelei de sucursale".

O parte dintre banci vor intampina dificultati in a tine pasul pe viitor cu ritmul dinamic impus de piata. "Vor gasi cu greu oamenii potriviti, calificati, pentru a lucra la noile unitati", spune Kowalsky. "in mod similar, introducerea serviciilor de calitate nu va fi usoara. In plus, costurile aferente chiriilor si salariilor cresc; este greu de estimat ca valoare, pentru ca difera de la banca la banca".

Tributul expansiunii agresive a devenit evident in raportul financiar pe 2006 al ING Bank Romania. Profitul brut a scazut aproape la jumatate, la 35 milioane de lei noi (peste zece milioane de euro).
"Numarul de sucursale a crescut cu 40%, anul trecut", explica directorul general Misu Negritoiu. "N-am mai avut niciodata o asemenea crestere. Pentru mine e greu de inteles cum alte banci isi extind reteaua si au in continuare profit".

In conditiile in care ING Bank isi mentine strategia de extindere si in acest an, managementul pare sa isi asume posibile pierderi si in perioada urmatoare.

Pe fondul unei abordari similare, Alpha Bank Romania a anuntat un profit brut pe 2006 in crestere usoara fata de 2005 (1,3%), la peste 30 de milioane de euro.

"Expansiunea teritoriala este costisitoare", recunoaste presedintele executiv Sergiu Oprescu.
Pretul exact depinde de stadiul de dezvoltare al bancii si de obiectivul final. "De exemplu, daca urmaresti o cota de piata de 10% si vrei sa fii mai eficient decat concurenta, trebuie sa ai cel putin 5 - 6% din totalul unitatilor din sistemul bancar. Un calcul simplu arata ca vorbim de aproximativ 300 de unitati din cele aproximativ 4.500 la nivel national, existente in prezent".

Aflata in plin proces de rebrading, MKB Romexterra Bank pregateste investitii in retea de aproximativ zece milioane de euro, in acest an.

"Vom adauga 35 de unitati, la un total de 96 de unitati prezente in toate judetele din tara", spune Mirela Negrutzi, director de PR si marketing. "Investitia include cheltuielile pentru sedii, amenajarea acestora, aparatura si comunicatii, software, tehnica de calcul, mobilier si, nu in ultimul rand, training-uri pentru personal".
Strategia pe termen lung prevede o retea nationala de 150 de unitati, adauga ea.

Orice dezvoltare are la baza un plan strategic si obiective clar definite, iar variabilele de calcul sunt concentrarile de business, clientii tinta, tipul de unitate care va fi deschis, concurenta care exista in zona. Evident, orice banca va prefera zonele cu concurenta mai mica, pentru ca atunci profitabilitatea va fi mai mare, prin costuri reduse.
Din experienta Raiffeisen, Steven van Groningen spune ca gradul de eficienta este maxim la o unitate cu patru angajati initial, intr-un spatiu care ar putea acomoda sase - sapte oameni (120 - 150 de metri patrati). "Daca unitatea devine aglomerata, mai deschidem o unitate in apropiere", adauga el.

Profit sa fie, dar nu oricum!

Goana dupa cota de piata a degenerat intr-o reala stare de hartuire pe toate planurile.
"Este intr-adevar neplacut ce se intampla acum pe piata in general, dar este inevitabil", spune Steven van Groningen, presedinte si CEO la Raiffeisen Bank Romania. "Angajatii sunt atacati de alti angajatori, clientii sunt asaltati de tot felul de oferte, iar bancile ajung sa faca oferte de dumping care nici nu acopera costurile de risc, la un moment dat".

Cota de piata - obiectivul final al acestei agresivitati - este importanta, spune el, pentru ca urmareste profitul pe termen lung.

"Depinde insa de ceea ce doresti - sa obtii profit acum sau sa investesti in valoarea bancii", explica el. "Cand am cumparat Banca Agricola, am platit putin, dar contributiile de capital au ajuns deja la aproximativ 100 de milioane de euro. Daca ar fi sa vindem acum, probabil ca pretul ar ajunge la cel putin doua miliarde de euro. Daca ne-am fi concentrat strict pe profitabilitate, nu am fi ajuns la o asemenea valoare".

Pozitia castigata in piata permite acum bancii sa aiba o strategie echilibrata, axata in continuare pe crestere, dar nu in ritmul alert al competitiei. "Nu suntem disperati sa crestem", spune van Groningen. "Noi monitorizam atent durata in care o agentie devine profitabila. La nivel de industrie, vom ajunge la un moment in care vom intelege ca am deschis mai multe sucursale decat era necesar".

Rasvan Radu, presedintele UniCredit Romania si viitorul presedinte executiv al bancii UniCredit tiriac, preia ideea, vorbind despre profit sustenabil pe termen lung.

"Cresterea cotei de piata nu este printre obiectivele grupului nostru. Strategia nu este sa concuram la nivelul activelor, ci la nivel de profitabilitate. Activele ar trebui sa fie consecinta profitabilitatii".

Dan Pascariu, presedintele HVB tiriac si viitorul presedinte al Consiliului de Administratie a bancii UniCredit tiriac, adauga: "Multe banci anunta obiective ambitioase de majorare a cotei de piata. Noi nu avem de gand sa intram intr-o asemenea competitie, pentru ca o consideram contraproductiva".

Radu pariaza pe strategia bancii UniCredit tiriac, sperand ca rezultatele operationale pe 2007 vor indica succesul fuziunii in curs. "Speram sa obtinem o crestere anuala a profitului mai mare decat rezultatele combinate obtinute separat de UniCredit Romania si HVB tiriac in anul precedent", a subliniat el.

Evident, profitul este obiectivul final, indiferent de strategia aplicata. Datoria fata de client nu trebuie insa neglijata. 

Michael Kowalsky de la ProCredit vorbeste chiar despre o oarecare "iresponsabilitate" prin care bancile promoveaza anumite oferte.

"Iresponsabilitatea tine de modul inselator in care sunt vandute produsele, de multe ori prin reclame inselatoare; in plus, bancile aproape ca accepta posibilitatea intrarii clientului in incapacitate de plata, pentru ca ele au oricum riscurile acoperite prin polite de asigurare".

Rasvan Radu recunoaste ca gradul de indatorare al populatiei a crescut foarte mult, intr-un mod riscant pentru client. "Tendinta de a refinanta creditele prin alte credite este foarte periculoasa", atrage el atentia. "Cand refinantarea nu urmareste decat cresterea gradului de indatorare si se merge pe perioade tot mai lungi, este foarte riscant. Este si motivul pentru care am renuntat la unul dintre produsele noastre de creditare".

Kowalsky spune ca interesul pentru profitul imediat este o trasatura care caracterizeaza intreaga regiune la nivelul industriei bancare. "Toti colegii mei din tarile vecine au confirmat acelasi lucru - creditul de consum este promovat agresiv, aproape fara limite. Unele banci internationale promoveaza chiar produse de consum pe care nu ar indrazni niciodata sa le ofere in tarile de origine".

In replica, Sergiu Oprescu de la Alpha Bank Romania atrage atentia asupra specificitatii pietei locale. "Nivelul de competitivitate este foarte mare. Implicit, probabilitatea ca o banca sa fie mult mai inovativa decat pe alte piete este mai mare, fiind in joc cota sa de piata. Faptul ca ai curaj sa dezvolti produse pe care nu le-ai promova pe alte piete dovedeste ca te adaptezi la realitate".

Abordarea diferita a afacerii este si motivul pentru care ierarhiile bancare devin la un moment dat irelevante. Pentru un evaluator, valoarea unei banci sta in coordonatele sale de calitate.
Adrian Crivii, directorul general al firmei de evaluare Darian, vorbeste despre calitatea angajatilor si a managementului, calitatea clientilor si calitatea modului in care acestia sunt tratati - mai precis nivelul lor de incredere in serviciile oferite.
László Diósi de la OTP Bank este de acord. "In retail trebuie sa construiesti un portofoliu si pentru asta ai nevoie de increderea oamenilor. in prezent avem 50.000 de clienti si daca i-am nemultumi, atunci i-am pierde nu doar pe ei, ci pe toti cei carora vor povesti de experienta lor neplacuta".
Pentru Michael Kowalsky (ProCredit), modul in care iti tratezi clientii va fi de acum inainte sigurul element clar de diferentiere, "intr-un mediu din ce in ce mai competitiv, in care produsele sunt copiate rapid, iar conditiile sunt tot mai asemanatoare".

O piata a angajatului

In armata lui Napoleon, ofiteri ucisi erau inlocuiti cu grade inferioare. De aceea se spune ca in armata imparatului francez toti soldatii erau generali. Facand o paralela, posturile noi sau vacante in bancile din Romania sunt ocupate de candidati cu pregatire inferioara. Salariile, insa, nu sunt de neglijat.

"Modul in care sunt recrutati angajatii in banci este ingrijorator", avertizeaza Kowalsky de la ProCredit. "De exemplu, am pierdut un om cu opt luni de experienta, in favoarea unei banci care i-a oferit postul de manager de sucursala. Consider o astfel de recrutare un semn de disperare si nici nu vreau sa imi imaginez calitatea serviciilor furnizate de o sucursala care are asemenea angajati, cu experienta minima". 
László Diósi de la OTP Bank Romania compara competitia de pe piata muncii cu un vortex in care intra atat candidatii buni, dar si cei nepregatiti.
In cifre, lucrurile sunt mult mai clare.

"Acum doi ani aveam 3.000 de unitati bancare, iar astazi ne apropiem de 5.000", spune Oprescu de la Alpha Bank Romania. "Daca luam in calcul o medie estimativa de opt oameni pe unitate, rezulta ca in ultimii ani au intrat 16.000 - 17.000 de oameni noi in sistem. In plus, orice noua sucursala atrage cresteri la centrala - cel putin inca 2.000 de oameni".

Deci, in ultimii doi ani, sistemul bancar a atras in jur de 20.000 de angajati cu experienta minima. Reprezentand aproximativ o treime din numarul total de angajati estimat la nivelul sistemului financiar - bancar, aceasta categorie de salariati impune dinamica personalului.

"Fluctuatia ajunge la 18 - 20%", spune Oprescu. "Cu alte cuvinte, toate bancile isi reinnoiesc personalul la cinci ani. Daca am face o analiza asupra angajatilor cu varste de peste 30 de ani, am vedea ca au lucrat la cel putin trei banci. Deci o data la doi ani ei au plecat la alta institutie".

Motivatia este in continuare financiara, reflectand o mentalitate specifica generatiei de bancheri cu varste acum intre 25 - 35 de ani. Odata cu stabilizarea sistemului, insa, "mercenarii" vor avea de suferit, avertizeaza seful de la Alpha Bank Romania. "In cel mult doua - trei ani, pentru angajator vor conta mult mai mult calitati precum caracterul omului, conduita, loialitatea".

Michael Kowalsky adauga: "Un candidat care nu are minimum un an de experienta intr-o alta institutie nu merita timpul pierdut. Noi modificam extinderea retelei in functie de oamenii pe care ii gasim pentru sucursalele noi. Daca nu gasim oamenii potriviti, atunci nu mai deschidem unitatea".

Van Groningen de la Raiffeisen adauga ca modul de recrutare depinde si de reputatia bancii. "Noi nu vom plati niciodata cele mai mari salarii, pentru ca avem o cultura foarte buna si investim in angajati. Dar daca vii ca banca proaspata pe o piata in crestere si ai nevoie de oameni, iar viitorul tau nu este foarte clar, este evident ca platesti mai mult".
Este si cazul bancii portugheze Millennium, care isi pregateste debutul in toamna acestui an si care a inceput deja procesul de recrutare, ofertele salariale fiind foarte mari, potrivit pietei.
Corectia va veni in timp, considera van Groningen, odata ce bancile care isi trateaza angajatii cum trebuie vor iesi la suprafata.

Tragand linie...

Specialistii spun ca piata se va aseza in urmatorii doi - trei ani, odata ce unele banci vor decide sa se retraga, iar altele vor intra in procese de fuziuni sau restructurari.

Cele mai multe miscari vor avea loc in "liga mica", este de parere Sergiu Oprescu.
"Desi acopera impreuna o cota de piata de 15 - 18%, bancile mici au o cota mai mare de retea. Costurile sunt evident substantiale, ceea ce va atrage consolidarea", explica el. "Segmentul mare de banci nu are interes sa consolideze bancile mici si nici bancile din liga mijlocie nu sunt interesate sa absoarba competitorii mai mici. De multe ori, o astfel de tranzactie poate introduce destule probleme in sistem".
Cat priveste bancile noi care vor intra dupa aderare, previziunile au in vedere din experientele altor tari dupa integrare.
"Numai cateva au reusit sa acumuleze o cota de piata semnificativa", spune Diósi de la OTP Bank. "Barclays in Spania, de exemplu, sau Deutsche Bank, in Grecia. in rest, predomina bancile cu traditie. Un succes aparte l-au inregistrat bancile care s-au axat pe produse de nisa (corporate lending, consumer finance, asset management, offshore banking, etc.). O astfel de strategie urmareste intelegerea mai profunda a pietei, inainte de luarea unei decizii de extindere sau, dupa caz, de retragere".
Mirela Negrutzi de la MKB Romexterra Bank considera ca bancile cu reputatie internationala vor avea sansa pe termen lung. "Daca pe termen scurt, marea competitie se da inca la nivelul bancilor deja prezente, pe termen mediu si lung piata va adopta standardele si practicile Uniunii Europene, realizandu-se astfel o omogenizare", subliniaza ea. "Este foarte posibil ca bancile internationale care au capital puternic, experienta vasta si know-how sa obtina cota de piata pe termen mediu si lung".
Singura certitudine este potentialul de crestere greu de neglijat, subliniaza Negrutzi.
"In Romania, gradul de intermediere bancara este de 25%, fata de peste 150%, in Uniunea Europeana", adauga ea.
Handicapul concurential la nivel intern ramane la latitudinea Bancii Nationale, sustin bancherii.
"Normele BNR au eliminat intr-o mare masura competitia normala intre banci", subliniaza Steven van Groningen de la Raiffeisen Bank. "Au fost destule cazuri in care persoane cu o situatie financiara buna sau foarte buna ar fi putut sa ia credite conform normelor bancii, dar nu si a celor BNR".

Asa s-a ajuns in situatia in care bancile straine crediteaza clienti pe care bancile locale nu ii pot credita
"Asta se intampla si in alte piete", continua van Groningen. "Este exemplul pietei din New York, reglementata de legislatia Statelor Unite, de pe urma careia beneficiaza piata din Londra, care functioneaza pe alte principii".
Un lucru este cert, insa. Romania trebuie sa renunte treptat la nivelul foarte restrictiv, complicat si birocratic, asigurandu-si competitivitatea.

"Fiind o piata in tranzitie, inteleg ingrijorarile BNR", continua seful Raiffeisen, "dar ridic un semn de intrebare in ceea ce priveste eficienta metodelor folosite, care sunt mai mult administrative".

Pana acum, bancile au reusit sa ocoleasca anumite prevederi BNR, prin diferite artificii. Un pas si mai hotarat a venit la inceputul anului din partea ING Bank Romania, sucursala a grupului olandez cu acelasi nume, care a intrat sub supravegherea Bancii Centrale a Olandei. in aceste conditii, normele BNR se aplica intr-o masura extrem de limitata, mai precis rezervele minime obligatorii si coeficientul de lichiditate.
Automat, avantajul sau competitional a crescut.

"Problema nu este neaparat a noastra, ci a BNR-ului", spune Sergiu Oprescu de la Alpha Bank Romania. "In conditiile in care banci ca ING pot face acest lucru, BNR-ul ar trebui sa aiba grija sa putem functiona in conditii de corectitudine concurentiala".

Dan Pascariu de la HVB tiriac are incredere ca acest lucru se va intampla la un moment dat, eliminand posibilitatea ca alte banci sa ia exemplul ING.

"Mi-e greu sa cred ca toate bancile isi vor schimba statutul pentru a face acelasi lucru (nemaivorbind de costurile implicate). BNR se va alinia treptat la reglementarile Uniunii Europene. Economia va evolua, indicatorii se vor imbunatati, iar comportamentul clientului va deveni mai coerent".

Stabilizarea pietei va fi si momentul adevarului, considera Steven van Groningen. In lipsa presiunilor inegale, se va vedea atunci, spune el, "cine este cu adevarat bun si cine a beneficiat doar de conjunctura".

Alpha Bank Romania - in urma cresterii agresive a retelei, banca s-a extins de la 30 de unitati, la inceputul lui 2006, la 70 de unitati la sfarsitul anului, cu o cota de piata de 4 - 5% din totalul creditului neguvernamental. Planurile de dezvoltare organica prevad extinderea retelei la peste 300 de unitati, pana la sfarsitul lui 2010, si o cota de piata de 10%.

"Ultimii ani au afectat asteptarile unei generatii de bancheri. Avem inca o piata a angajatului, nu a angajatorului. In trei ani vor conta mult mai mult calitati precum caracterul, conduita, loialitatea".
Sergiu Oprescu

ING Bank - Reteaua a crescut cu 42%, anul trecut, fiind cea mai mare crestere de acest fel in istoria bancii, la un total de 132 de unitati (din care 110 de retail). Banca are in plan zece noi sucursale pentru companii si extinderea retelei in sistem de franciza.

"Pentru mine e greu de inteles cum alte banci isi extind reteaua si au in continuare profit".
Misu Negritoiu

MKB Romexterra Bank - in ultimii doi ani, banca si-a dublat reteaua la 61 de unitati, la sfarsitul lui 2006. In 2007 vor fi inaugurate alte 35 de unitati, in urma unei investitii de aproximativ zece miloane de euro. Strategia pe termen mediu si lung a actionarului majoritar MKB-Bayern LB este o retea nationala de 150 de unitati.

"Indicatorul gradului de bancarizare local sustine increderea in potentialul pietei. Vorbim despre un grad de intermediere bancara de 25%, fata de peste 150% in tarile cu vechime in Uniunea Europeana".
Mirela Negrutzi

OTP Bank Romania - Cu o cota de piata de 2,13% pe segmentul de retail, banca opereaza peste 70 de sucursale. Targetul este extinderea la peste 100 de unitati, pana la sfarsitul anului.

"Costurile pentru extinderea retelelor si plata fortei de munca au scapat de sub control. Piata se va aseza in urmatorii doi ani".
László Diósi

ProCredit - Banca de nisa, targetand IMM-urile prin servicii de creditare si economisire, a ajuns la 29 de sucursale si agentii, la sfarsitul anului 2006, fata de 16 unitati, in decembrie 2005.

"Multe banci ar putea avea surprize fata de planurile lor de afaceri nerealiste. Asistam la crearea unui dezechilibru important care tine de extinderea infrastructurii si a retelei de sucursale".
Michael Kowalski, ProCredit Bank

Raiffeisen Bank Romania - Locul trei in sistem, cu peste 280 de sucursale, 55 dintre ele deschise in a doua jumatate a anului trecut. in primul semestru din 2006 banca s-a concentrat pe schimbari organizatorice. Numarul angajatilor a ramas relativ acelasi, in contextul in care banca a continuat sa centralizeze anumite activitati, in paralel cu extindere retelei. In 2007, va inaugura alte 100 de unitati.

"Problema in Romania nu este ca nu avem produse bancare. Problema este clientul, care nu este inca obisnuit cu toate produsele. Trebuie sa ne concentram sa i le vindem, sa il facem sa inteleaga cum functioneaza".
Steven van Groningen

UniCredit & HVB tiriac Bank - in curs de finalizare a procesului de fuziune care va conduce la formarea celei de-a patra banci din sistem, cele doua banci opereaza impreuna o retea de aproape 140 de unitati. Obiective clare in privinta extinderii teritoriale vor fi stabilite dupa finalizarea fuziunii, in aceasta vara.

"Strategia noastra este sa concuram la nivel de profitabilitate, nu la nivelul activelor. Activele trebuie sa fie consecinta profitabilitatii".
Rasvan Radu

"Clasamentele facute pe active este pervertit cu atat mai mult pentru ca bancile au transferat o parte din active in afara. Este o greseala ca toate bancile sa fie judecate dupa aceleasi criterii, pentru ca toate au strategii si actionari diferiti".
Dan Pascariu

COLOANA - Pepiniere bancare in viitor

CARDURI DE CREDIT - Comparativ cu alte tari din Europa Centrala si de Est, in Romania piata cardurilor de credit este dezvoltata. "Oferta este foarte variata, iar oamenii inteleg ce presupune un card de credit", subliniaza Diósi (OTP Bank), "spre deosebire de alte tari din CEE, precum Ungaria, unde orice tip de card este in mod eronat etichetat de clienti drept 'card de credit'".

IMM-uri - Numai una din opt IMM-uri se indatoreaza la banci. Cresterea finantarii bancare pentru firmele mici si mijlocii a fost superioara celei pentru corporatii, anul trecut, avansul fiind de 35%, respectiv 10% (BRD Société Générale). Interesul crescand pentru acest segment este motivat de saturarea pietei, care face bancile sa se retraga de la extremele standard - corporate, respectiv retail - la mijlocul pietei. Treptat, piata va asista la o segmentare mai puternica, cu produse pentru nevoi specifice.

CORPORATE - Oferta pentru marile companii va deveni tot mai sofisticata. "Clientii romani din acest segment s-au schimbat foarte mult", spune Melih Mengu, vicepresedinte responsabil cu divizia corporate a HVB tiriac Bank. "Au o structura mult mai institutionalizata, sunt mult mai atenti la relatia pe care o au cu bancile".

RETAIL - Piata va depasi perioada in care romanii au nevoie de imprumuturi, urmand o nevoie reala de administrare a activelor personale. "Oamenii care astazi fac imprumuturi pentru locuinte, isi intemeiaza familii, etc. vor avea nevoie in cativa ani de financial planners care sa ii ajute sa isi administreze cu folos economiile. Va exista atunci o presiune a banului care va atrage o noua oferta bancara", preconizeaza Sergiu Oprescu (Alpha Bank Romania).

CREDITUL AGRICOL - Folosit in mare parte pentru alinierea la standardele UE, ar putea deveni segmentul de finantare cu cea mai mare crestere pe viitor. "Daca esti finantator nu poti sa nu ai in vedere agricultura", spune Oprescu. Riscurile, insa, nu sunt de neglijat.

ASSET MANAGEMENT - O mare contrapondere in sistemul bancar este lipsa produselor de investitii. Activele fondurilor de investitii au crescut cu 88%, in 2006, la 186 milioane de euro - o cifra mica fata de potentialul estimat de cinci - zece miliarde de euro, raportat la PIB, spune OTP Bank. Banca pregateste lansarea unui produs de asset management, pana la sfarsitul anului.  

DEPOZITE - in 2006, creditele in sistemul bancar au avut o crestere de 83%, in timp ce depozitele au crescut cu doar 30%, spune Adrian Chira, Director Retail la HVB tiriac Bank. "Trebuie sa recuperam diferenta fata de statele din jur, care au o crestere puternica pe segmentul de economisire".

SISTEMUL BANCAR - sistem pe doua nivele (Banca Nationala a Romaniei si institutiile de credit) in care activeaza 37 de banci. Valoarea activelor totale ajunge la 43 de miliarde de euro (aproximativ 54% din PIB), peste 60% fiind concentrate in primele cinci banci (BNR).

REBRANDING - Tot mai multe banci anunta actiuni de rebranding - Eurom Bank (a devenit Bank Leumi Romania) si Daewoo Bank (acum CR Firenze Romania), in 2006. Lista rebranding-urilor continua in acest an cu Finansbank (devenit Credit Europe Bank in urma unei actiuni la nivel de grup), Romexterra (MKB Romexterra, dupa preluarea de catre banca ungara MKB), Mindbank (care devine ATE Bank Romania, dupa preluarea de catre Banca Agricola a Greciei) si OTP Bank (la nivel de logo si design corporate, intr-o initiativa la nivel de grup).

Reprezentantii Bancpost au anuntat in vara anului trecut ca iau si ei in considerare o posibila schimbare de nume, una dintre variante fiind Eurobank Romania, de la denumirea actionarului majoritar - EFG Eurobank. In contextul in care grupul olandez ABN Amro discuta o posibila fuziune cu Barclays, a treia mare banca din Marea Britanie, exista posibilitatea ca si acesta banca sa demareze un proces de rebranding, dupa finalizarea tranzactiei.

INTRARI - Pana in luna martie, 35 de institutii financiare europene, unele parte a aceluiasi grup, au notificat la BNR intentia de a oferi servicii in mod direct pe piata romaneasca.

TRANZACTII - Consolidarea va veni in principal in randul bancilor mici, spun specialistii. In ceea ce priveste preluarile, ochii sunt atintiti catre ultimele trei banci cu capital majoritar romanesc - Banca Comerciala Carpatica, Libra Bank si Banca Transilvania.

BANCI DE NISA - Specializarea va fi una din strategiile care vor face diferenta. Deocamdata Raiffeisen Banca pentru Locuinte si HVB Banca pentru Locuinte isi disputa piata sistemelor de economisire-creditare. La randul sau, Porsche Bank se specializeaza in finantari pentru achizitia de automobile.

CREDITE - Nivelul creditului guvernamental a ajuns la 93,23 miliarde de lei noi, la sfarsitul lui 2006, in crestere cu 53,7% fata de 2005. In acelasi timp, economiile populatiei au urcat cu 24,8%, la peste 21 miliarde RON. Depozitele persoanelor juridice s-au majorat cu 26,8%, la aproape 24 miliarde RON (BNR).

BNR - In sedinta de la sfarsitul lunii martie, Consiliul de administratie al Bancii Nationale a hotarat sa reduca dobanda de politica monetara de la 8% la 7,5% pe an si sa mentina rezervele minime obligatorii la 20% in lei si 40% in valuta, cele mai ridicate din Uniunea Europeana.

articol scris de Ana-Maria GAVRILA -