Colacul de salvare: economiile populatiei

Sergiu Oprescu, presedintele Alpha Bank Romania, sustine ca desi multi analisti compara actuala criza cu Marea Depresiune, mediul economic si fi nanciar diferit dau o dimensiune comuna celor doua crize doar din prisma constientizarii. Printre solutii, Oprescu crede ca se numara un mix de politic bazat pe curs si o crestere economica mai mica, recursul la fondurile FMI fiind doar de ultima instanta, cresterea fiscalitatii avand posibile efecte nocive in colectare si in atractivitatea Romaniei fata de investitori.

Din punct de vedere al componentelor si al structurii, criza actuala e mult diferita fata de cea din 1929-1933, spune Oprescu. Aceea a fost o criza de supraproductie urmata de o cadere a burselor. „Diferenta este ca se actioneaza mult mai concertat azi la nivel guvernamental mondial, mult mai mult decat s-a putut actiona atunci. Azi exista mult mai multa colaborare, comunicare, informatii referitoare la efectele crizei, pe care le poti monitoriza.” Guvernele au luat masuri imediate vis-a-vis de “detoxificarea” activelor, de intarire a pozitiei de capital a unor sisteme financiare, sub forma unor injectii de capital in banci. Se iau masuri cu efect imediat pentru continuarea creditarii, pentru ca scaderea economica sa nu aiba efecte alarmante.

Ar putea Romania recurge la FMI pentru a se imprumuta?.

„FMI vine cu niste restrictii. Ideal ar fi sa avem plasa de siguranta pe care o poate oferi FMI, incercand sa evitam restrictiile pe care ni le impune. Realist vorbind, nu cred ca le poti avea pe amandoua”. Restrictiile FMI sunt de multe ori neadaptate tarii, cum s-a intamplat si in Romania anilor 1998-2000, insa in prezent Fondul e mai flexibil, pentru ca este vorba de o criza generalizata.

„Nu ma astept ca restrictiile FMI sa aiba impactul din anii 1998-2000. Daca am avea clarviziunea necesara si posibilitatea sa operam acele masuri economice (politici economice si politici structurale) care sa ne permita sa evitam cu un minim de disconfort aceasta criza, ar fi bine sa nu apelam la FMI. Daca nu esti sigur ca poti citi aparatura de bord si ca poti sa executi niste comenzi foarte repede, foarte coordonat, plasa de siguranta oferita de FMI este necesara.”

Oprescu nu crede ca Moody’s are dreptate cand ne condamna la recesiune. „In mod cert, nu. Exista diferite abordari si interpretari.”
Presedintele Alpha Bank recunoaste, insa, posibilitatea restrangerii creditelor provenite de la bancile-mama pentru institutiile de credit din Romania.
„In termeni graduali, poate exista o crestere mai mica si o disponibilitate mai mica de a fi nanta o crestere excesiva, asa cum a existat in trecut, de catre bancile-mama prin intermediul filialelor. Nu putem spune ca se va opri 100%, ci ca se va reduce, pentru ca exista constrangeri pe plan international si local, pentru ca orice banca isi finanteaza in primul rand propria economie. Asadar, exista tendinta ca disponibilitatea unei finantari agresive in Romania sa fie mult mai mica”, spune Oprescu.
Totodata, Romania poate sa primeasca de la banci resursele necesare co-finantarii proiectelor de infrastructura, care sa se alature fondurilor Uniunii Europene.

„Avem resursele necesare. Avem o rezerva foarte mare care ar putea sa se transfere intr-o resursa de finantare pentru 2009. Daca avem un credit de 58 de miliarde si vrem sa crestem in 2009 cu 10%, ar fi necesara o finantare de 5,8 miliarde. Aceasta suma este o cota mica din totalul rezervelor minime obligatorii”.
Odata ce nivelul acestor rezerve este redus de Banca Nationala, guvernul si BNR trebuie sa aiba grija ca reducerea sa nu se transfere in alta parte ci sa intervina in economia reala, sub forma de credite. „Cand te astepti la o contractie a consumului, problema este ce injectie faci pentru a mentine un nivel acceptabil al creditarii in Romania”.

Oprescu sustine ca finantarea deficitului de cont curent depinde de trei paramentri: rata reala de schimb, PIB-ul intern, pentru ca scaderea PIBului inflameaza deficitul afectand exporturile competitive, si PIB-ul extern, in scadere clara. Primii parametri reprezinta extreme ale unui mix de politici necesare pentru corectarea deficitului de cont curent. „Cursul de schimb face parte din mixul de solutii - combinatia dintre curs si cresterea economica mai mica.”

In acelasi timp, cresterea impozitarii ar fi o greseala. „Macroeconomic vorbind, e o solutie, pentru ca te astepti sa fi e mutat consumul catre cheltuiala guvernamentala care se finanteaza prin cresterea fiscalitatii. Sa nu uitam ca avem deja o fiscalitate ridicata. La o fiscalitate mai redusa, am reusit sa colectam la bugetul de stat mai mult decat inainte. Acest tipar nu trebuie schimbat,” spune Oprescu.

In plus, cresterea fiscalitatii poate duce la scaderea competitivitatii investitionale a Romaniei, adica la scaderea investitiilor straine si implicit la adancirea deficitului de cont curent.

articol scris de Bogdan TUDORACHE -