articol de The Investor, FEBRUARIE 16, 2009, 18:11 EET

Statul nu ar fi trebuit sa injecteze bani pentru capitalizarea CEC Bank, ci sa ii foloseasca pentru cresterea capacitatii de garantare si contragarantare a imprumuturilor date IMM-urilor de catre bancile comerciale, a declarat luni consultantul financiar Bogdan Baltazar.

“Sa nu ne inchipuim ca CEC Bank va putea sa inlocuiasca bancile cu capital strain in creditarea firmelor mici si mijlocii. Foarte multi bani se baga in CEC, mai putin in Eximbank, dar 90% din creditele pentru IMM-uri sunt date de bancile straine din Romania. In locul capitalizarii CEC, este nevoie de cresterea capacitatii de garantare, astfel incat sa creasca disponibilitatea bancilor de a credita firmele”, a mai spus Baltazar, in cadrul unei dezbateri pe tema crizei economice, organizata de Societatea Academica Romana.

Planul de masuri anticriza prevede capitalizarea CEC Bank cu 900 milioane lei. Pe de alta parte, Eximbank isi va putea capitaliza profitul obtinut anul trecut, de aproximativ 70 milioane lei.

“Sunt greseli foarte mari de gandire. Nu trebuia sa aruncam atatia bani intr-o banca, sa dea credite. Este ridicol. Injectia de capital este foarte mare, cu bani din buzunarul contribuabililor”, a mai spus Baltazar.

Planul anticriza mai prevede si alocarea a 400 milioane lei pentru un fond de contragarantare, dar nu si capitalizarea fondurilor de garantare a creditelor catre IMM-uri.

Statul este subventionat masiv de bancile comerciale, la finantarea de pe piata interna

Statul este subventionat masiv de catre bancile comerciale, atunci cand se imprumuta pe piata interna cu 11% pe an, in conditiile in care institutiile de credit achizitioneaza titluri de stat in pierdere, pentru a se putea imprumuta apoi de la BNR, a spus consultantul financiar Bogdan Baltazar, conform Newsin.

“Statul este subventionat masiv pe plan intern. Este extaordinar de ieftin ca plateste randamente de 11% pe an la lei. Bancile comerciale subventioneaza statul, la emisiunile de obligatiuni, cu bani de la clienti. Putem sa intelegem ca statul roman este subventionat masiv de contribuabili”, a mai declarat Baltazar, in cadrul unei dezbateri pe tema crizei economice, organizata de Societatea Academica Romana.

Consultantul financiar a adaugat ca, in conditii normale, statul ar trebui sa se imprumute, “in cel mai bun caz, cu o dobanda de 17%”.

“Atunci cand bancile comerciale platesc 14-15% pentru a se aproviziona cu resurse in lei, ca sa faca o afacere, ar trebui sa dea statului cu cel putin 16-17%. Daca adaugam ratingul de tara mizerabil si exigentele actionarilor, se ajunge mai sus”, a continuat Baltazar.

El a adaugat ca bancile din Romania accepta sa finanteze mai ieftin statul, in conditiile in care au nevoie de titlurile de stat pe care le achizitioneaza, pentru a se putea imprumuta de la BNR, prin facilitatea de credit.

“La emisiunile de obligatiuni, pe banci le forteaza BNR. Bancile tin 40% din resursele in valuta la banca centrala, cu o dobanda de 0,8%. BNR zice am la mine toata masa, dar vreau sa devin creditor net, sa iau euro cu 0,8% si sa vi-i dau cu 8-9%, lei cu 2% si sa-i dau cu 14%. Banca centrala are dreptate, intr-un fel, bancile nu pot accesa creditul lombard decat daca au titluri de stat”, mai considera Baltazar.

Nivelul rezervelor minime obligatorii pe care bancile le constituie la BNR este, in prezent, de 40% din pasivele in valuta si 18% din cele in lei. Dobanda bonificata la RMO constituite in lei este de 5,6% pe an, iar cea la RMO in valuta este de 2,8% pe an, incepand cu perioada de aplicare 24 decembrie 2008 - 23 ianuarie 2009.

Bogdan Baltazar a afirmat ca, in aceste conditii, “bancile prefera sa cumpere titluri de stat in pierdere, pentru a capata accesul la aceasta fereastra monopolista”.

Bancile comerciale se pot imprumuta de la banca centrala prin facilitatea credit, sau creditul lombard, de tip overnight, la o dobanda aflata, in prezent, la 14% pe an si garantand cu titluri de stat.

In cadrul licitatiei din 9 februarie 2009, Ministerul Finantelor Publice (MFP) a vandut certificate de trezorerie cu discont, scadente dupa 12 luni, pentru care a obtinut 182,34 milioane lei (42,9 milioane euro), cu un randament mediu de 11,5% pe an, in scadere de la randamentul record de 14,23% stabilit in decembrie 2008.