Raspunsul, prieteni: Vanare de vant

Motto: „Cand bate vantul schimbarii, multi construiesc ziduri, in timp ce altii construiesc mori de vant.” Proverb olandez

In timpul discursului de o ora al ministrului Vosganian despre investitii energetice in mine de carbuni in valoare de miliarde de euro, in Germania este instalat inca 1MW de energie eoliana.  Un nou proiect de lege aflat in ultimele faze de aprobare, la Camera Deputatilor, produs la initiativa grupurilor de lobby din industrie, ar putea avantaja proiectele din domeniul energiei regenerabile romanesti. El trebuie insotit insa de investitii in infrastructura de transport a energiei, in prezent existand cereri si potential pentru instalarea a unor „mori de vant” cu o putere instalata (suma puterilor nominale) de 15-20.000 de MW pe termen mediu si lung, ceea ce ar insemna investitii private de minimum 20 de miliarde de euro carora reteaua Transelectrica s-ar putea sa nu le poata face fata.
Pana astazi, in Romania au fost aprobate proiecte insumand o putere instalata de doar 2.000 de MW, ele urmand a fi date in folosinta peste cativa ani. Pretul energiei este corect format in piata, daca privim prin prisma autoritatilor, si odata ce banii ar fi utilizati in investitii. Din punctul de vedere al consumatorilor, pretul nu este corect format, consumatorul nefiind capabil sa-si aleaga furnizorul, asa cum se intampla in Germania. Iar investitiile statului stagneaza, din punctul de vedere al unor firme private. Intre timp, Petromidia, Alro, Petrom sau Arcelor Mittal fie sunt pe cale de a construi propriile generatoare de energie, fie de a utiliza combustibil ceva mai ecologic: gazul natural. Insa, de la Gigi Becali si pana la marile trusturi energetice straine, toata lumea isi doreste un proiect eolian functional.

In urma cu opt ani, ABB a lansat o provocare autoritatilor romane: constructia unui complex de energie regenerabila eoliana la Constanta: in aceasta zona vantul favorabil ar fi produs sute de mii de megawati anual. Din pacate, guvernele au tergivesat momentul unei decizii favorabile, iar preturile propuse pentru preluarea energiei au devenit neconvenabile, in timp.
„Cred ca proiectul eolian de la Constanta ar fi inca fezabil. Noi nu am reusit, insa, sa obtinem un acord pentru un tarif garantat al energiei produse. Au existat si alte motive pentru a nu demara proiectul, insa acesta a fost cel principal. Acum, oricine poate duce la bun sfarsit acest proiect”, spune Peter Simon, country manager ABB pentru Romania, Bulgaria si Moldova.
„Cred inca in acest proiect: e o idee foarte buna sa fie realizat pe dig, in port. Aici nu exista distorsiuni ale vantului, care vine direct dinspre mare, pe cand puterea vantului care vine dinspre uscat este distorsionata de relief, pomi sau case. De aceea, in Germania majoritatea proiectelor sunt construite pe mare”, afirma Simon.
In plus, sistemul de tarifare diferit face ca in Germania, Spania sau Austria sa existe mai multe proiecte eoliene decat in Italia sau Marea Britanie.
„In Italia sau Marea Britanie este folosit sistemul cotelor fixe – primesti cel mai mare pret pentru energie regenerabila, insa proiectele instalate sunt mai mici decat in restul Europei, intrucat proiectele nu sunt bancabile, pretul nefiind garantat pe termen lung”, spune Simon.
Capacitatea instalata a Marii Britanii si a Italiei este cu aproximativ 20 de ori mai mica decat in tarile care beneficiaza de sistemul pretului minim si al certificetelor verzi, sistem de care beneficiaza si Romania.
„Cert este un singur lucru: costul unui MW la momentul propunerii noastre pentru parcul eolian din Constanta era de un milion de euro. Azi, el este de 1,3-1,5 milioane de euro, pentru 1 MW. In zece ani, probabil va ajunge la 2 milioane de euro. De aceea, orice intarziere face ca energia si proiectele sa devina mai scumpe,” spune Simon.
Guvernul trebuie sa devina mai flexibil, ar putea sa nu incerce sa re-inventeze roata si ar putea subventiona productia si urgenta constructie de parcuri de energie regenerabila.
Sistemul certificatelor verzi se afla inca la inceput, si e un pic confuz: e nevoie de multi avocati, sunt de trecut bariere birocratice si cei neinitiatii isi pot pierde usor capul, spun lideri din industrie.
„Nu cred ca sistemul certificatelor verzi este 100% clar si stabil. Este nou, dar nici in lume nu funtioneaza lucrurile bine: protocolul de la Kyoto nu include anumite tari, cum ar fi SUA”, spune Simon.
Proiectele aflate in diverse stadii de pregatire in Romania depasesc 20.000 de MW, asta daca este inclus, insa, si proiectul patronului unui club de fotbal, pe care industria nu il crede, deocamdata, fezabil, desi Gigi Becali a achizitionat mii de hectare de teren in acest sens. In prezent, exista cereri depuse la Transelectrica pentru proiecte ce insumeaza instalarea a 12.000 de MW. Iar 2.000 de MW au primit deja aprobare.

Cum sa dezvolti un proiect de un miliard de euro de la zero
Dupa patru ani de munca asidua, fondul de investitii specializat administrat de Continental Wind Partners (CWP) a reusit sa duca la bun sfarsit si sa vanda un proiect eolian la cheie, situat in localitatea Fantanele din Judetul Constanta, gigantului energetic CEZ.
CWP a identificat terenul, a facut masuratori de vant, a achizitionat terenul aferent, a obtinut toate autorizatiile de constructie si a vandut cel mai mare proiect eolian de uscat din Europa, cu o putere instalata viitoare de 600 MW, catre CEZ, in august 2008. CEZ va trebui sa aduca si instaleze „morile de vant”, si sa le conecteze la reteaua Transelectrica.
„Dezvoltarea unui proiect de 600 de MW nu este usoara niciunde in lume, iar Romania nu a facut exceptie. A trebuit sa facem studii de impact asupra mediului, studii in domeniul poluarii fonice, studii ale fundatiilor: a trebuit sa facem instructie tehnica multora. In Romania sunt foarte putine firme specializate in energie eoliana, si a trebuit sa pregatim specialisti, si nu numai, in acest domeniu”, spune Adam Pool, CEO al CWP.
„In general, un astfel de proiect costa, doar pentru partea birocratica si a masuratorilor de vant aproximativ 20.000 de euro pe MW instalat – aceasta este cifra generala a industriei, nu pot dezvalui exact cat am investit”, spune Pool.
„Dezvoltarea structurii costa aproximativ 1,5 milioane de euro per MW”, a adaugat Pool.
„Procedurile din Romania sunt similare cu ale altor tari unde avem proiecte, precum Polonia, Croatia sau Australia. As spune insa ca in Australia procedurile sunt mai simple. Romania se aseamana din acest punct de vedere celorlalte tari est-europene”, a mai spus, diplomatic, Pool.
Exitul catre CEZ a fost unul profitabil.
”Capitalul nostru autorizat este de 27 milioane de euro, insa banii pe care ii avem la dispozitie constituie o suma mult mai mare. Am inregistrat in general aceleasi randamente pe care le are industria de private equity: de circa 25%,” sustine Pool.
In general, 50-60% din proiectele incepute in energie eoliana nu sunt terminate: fie accesul la reteaua de electricitate nu este facil, fie infrastructura locala nu este potrivita sau vantul nu este suficient de puternic. Atsfel, unul din doua proiecte sunt abandonate pe parcurs, explica Pool.
„In prezent, avem in lucru proiecte de 5.000 de MW, insa daca luam in calcul faptul ca unul din doua proiecte moare, vom considera un succes real daca vom reusi sa terminam proiecte de 3.000 de MW, si un succes moderat daca ducem la bun sfarsit proiecte de 2.000 de MW,” sustine Pool.
Fondul are in lucru alte 900 de MW in Moldova.

CEZ va investi 1 miliard de euro
Proiectul parcului eolian de la Fantanele, cu o capacitate de 600 MW, va deveni functional la sfarsitul lui 2010, cu o investitie totala de 1 miliard de euro. Proiectul se va desfasura in doua etape. Primii 347,5 MW ar trebui sa se finalizeze in octombrie 2009, iar a doua etapa, in 2010. Daca intre timp reusim sa finalizam negocierile cu Termoelectrica pentru un proiect in Galati, CEZ va mai produce alte cateva sute de MW”, spune Doru Voicu, Business Development Manager al CEZ Romania.
Singura problema: analistii sustin ca Transelectrica nu are o retea capabila sa transporte atat de multa energie, si ca investitiile in retea, desi promise, stagneaza de ani buni.
“Reteaua Transelectrica este suficienta pentru a trasporta energia produsa la Fantanele. Compania are obligatia de a da un aviz de conectare la reteaua de transport a energiei electrice prin Accesul Reglementat la Retea. Singura restrictie ar putea fi capacitatea fizica de transport pe reteaua respectiva, pe linia sau prin statia respectiva,” spune Voicu.
”Dupa punerea in functiune, pot crea probleme stabilitatea zonei respective din sistem si fluxul circulatiei de putere,” sustine Voicu.
Pe de alta parte, directorul CEZ afirma ca sistemul certificatelor verzi functioneaza in Romania pentru ca nu s-au atins cotele obligatorii agreate cu Uniunea Europeana. “Cat timp acest lucru nu se va intampla, certificatul verde va fi tranzactionat catre valoarea maxima.” Deti piata certificatelor verzi functioneaza, in practica apar doua probleme: valoarea certificatului verde este sub nivelul european, iar sistemul este reglementat doar pana in anul 2012, facand imposibile proiectiile pe termen lung.
“Daca ne uitam pe alte piete sau daca am lasa libera aceasta tranzactionare, probabil ca valoarea certificatului verde ar creste. Daca ne gandim ca este un titlu de valoare si ca in Uniunea Europeana exista principiul liberei circulatii a capitalurilor, un titlu de valoare ar fi trebuit sa fie lasat liber sa circule. In acelasi timp, nu trebuie pusa foarte multa presiune pe client,” sustine Voicu.
“Probabil ca Romania ar trebui sa faca un efort ca sa sprijine realizarea acestor proiecte de investitii noi in regenerabile si sa restructureze sectorul energetic. Pe de alta parte, trebuie stabilita o valoare a certificatului verde atractiva pentru investitor si nu foarte impovaratoare pentru sistem la nivelul acoperirii notei de plata”, a continuat Voicu.
Totodata, schema certificatelor verzi existenta nu este garantata pe o perioada lunga de timp: o noua lege in stadiul de proiect aflata in Camera Deputatilor, va garanta pentru o perioada de 15 ani sistemul pentru cei care fac proiecte in domeniul resurselor regenerabile. Astfel, proiectele devin bancabile si pot fi dezvoltate in conditii mai bune, inclusiv din punct de vedere al costurilor.

Vom economisi energie, fortati de costuri
Lumea va fi fortata de cresterea costului, de dependenta politica si economica, sa-si schimbe resursele de energie.Temperatura globala va creste cu sase grade Celsius ca urmare a efectului de sera in urmatorii 100 de ani. Fenomenul de desertificare va fi insotit de furtuni mai puternice si inundatii, iar cuantumul precipitatiilor si nivelul Oceanului planetar vor creste. In urmatorii 20 de ani, consumul de energie va avansa, iar productia va scadea, importurile Uniunii Europene urcand de la 50% la 70% din necesarul consumat, arata un studiu ABB. Dependenta tot mai mult de combustibili fosili si importuri de gaze, Europa se va vedea nevoita sa recurga la solutii alternative. Azi consumul global de energie este de 9,5 Kwh, in timp ce energia eoliana are un potential de 3.084 KWh, mareele si valurile, un potential de 762 de KWh, biomasa, de 152 KWh, iar energia hidro- de 4,6 KWh, multiplicand totul cu 10.000 miliarde, releva studiul ABB. In acelasi timp, energia solara este de 152.424 KWh, respectand multiplul mentionat.
„Energia solara si eoliana reprezinta viitorul. Irosim o gramada de energie electrica. Economisirea este un punct important pentru sustenabilitatea lumii. ABB, de pilda, organizeaza road-show-uri pentru constientizarea populatiei marilor orase – cum ar fi Timisoara - asupra economisirii de energie”, spune Simon.
„O multime de companii vorbesc acum despre economie de energie.  Atat timp cat nu sunt economisiti bani, si asta e o opinie personala nu vor face nimic. Cu cat combustibilii devin mai scumpi, cu atat va creste numarul celor care vor sa utilizeze echipamente de eficientizare a consumului”, explica Simon.
Pe plan mondial, in 2006 energia eoliana avea o capacitate instalata de 74.000 de MWh, in crestere cu 15.000 de MWh in unitati de productie instalate fata de anul precedent. Daca in Uniunea Europeana in 2010 se va ajunge ca energia eoliana sa atinga 5,5% din total sau 188 de TWh (fata de 2,8% din total in 2005), in 2020 va creste la 13,4% (523 TWh) iar in 2030, la 22,6%(965 TWh). In 2006 tarile UE aveau o putere instalata de 48.000 MW, spre comparatie cu Romania, unde erau instalate „mori de vant” de numai 3 MW.

Electricitate din valuri si fluxul apelor
In fiecare zi, fluxul, refluxul si vanturile pun in miscare cantitati mari de apa in oceanele lumii.
Expertii Consiliului Mondial al Energiei estimeaza ca pana la 15% din necesarul de energie la nivel mondial poate fi acoperit de energia produsa din oceane.
Datorita acestui potential, centralele electrice din oceane au ajuns sa fie deja un segment de business competitiv, chiar daca se afla inca intr-un stadiu incipient. Exista mai multe metode de utilizare a energiei regenerabile din oceane, spun expertii Siemens.
Atat curentii de pe fundul oceanelor, cat si energia valurilor pot fi exploatate pentru a genera electricitate. Curentii oceanici se formeaza in principal in apropierea coastei oceanului ca urmare a fluxului si a refluxului.
In lume exista chiar cazuri in care diferenta nivelului fluxului si al refluxului ajunge pana la 17 metri. Cantitatea de apa care se deplaseaza este atat de mare incat aceasta poate fi exploatata si transformata in electricitate cu ajutorul unor centrale electrice speciale.
Un sistem promitator a fost construit in ianuarie 2007 intr-o zona de test pe coasta Insulei Orkney din nordul Scotiei. Sistemul companiei irlandeze Openhydro este compus din turbine in forma de cercuri inalte de pana la 7 metri, avand o deschidere in mijloc. Echipamentul este completat de un cerc fix in exterior. Curentul este generat prin inductie magnetica atunci cand rotorul din interior se pune in miscare. Deschiderea din mijloc este destinata protejarii mediului oceanic si pentru a diminua rezistenta apei.
Exista planuri de instalare a acestor turbine pe coasta insulei Alderney situata in Canalul Manecii si in Golful Fundy din Canada.
Voith Siemens Hydro impreuna cu subsidiara sa Wavegen opereaza inca din anul 2000 o centrala electrica de exploatare a valurilor in insula scotiana Islay. Centrala, al carei nume este Limpet, este amplasata direct pe stancile coastei si este conectata la celalalt capat cu apa oceanului, spune un studiu Siemens.

articol scris de Bogdan TUDORACHE -