Mananc, deci... exist?!

Intr-un viitor imaginat de o pelicula hollywoodiana, Pamantul este supra-populat, cenusiu si trist. Sursele de energie sunt limitate, consumul de apa strict controlat, iar mancarea adevarata este un lux rezervat doar celor bogati. Pentru restul exista ratii dintr-un aliment cu origini misterioase, produs de o corporatie suspecta si distribuit cu strictete.

Soylent Green este faimos pentru finalul socant, pe care majoritatea oamenilor il ghicesc pe parcursul filmului. Apare inevitabil intrebarea "Care sunt sansele sa se ajunga aici in viata reala?". Cu alte cuvinte, cand vom incepe sa ne hranim cu mortii?

Lasand la o parte imaginatia SF si dramatismul cinematografic, este adevarat ca hrana poate deveni insuficienta. Nu neaparat cantitativ, cat si calitativ. O mare parte din produsele pe care le consumam sunt procesate excesiv, incarcate de componente chimice si coloranti.

Semnalele de alarma din ultimii ani au reorientat gusturile catre produsele naturale si au modificat strategia producatorilor. si totusi, cat sunt de "naturale" produsele promovate ca atare? Si cat de sanatos se mai poate manca astazi?

Vara din acest an s-a remarcat prin mai multe scandaluri alimentare. Poate cel mai semnificativ din punct de vedere al impactului a fost legat de un produs alminteri considerat "natural si sanatos" - iaurtul.

Recunosc ca scandalul nu m-a surprins prea mult. Nu pentru ca as banui producatorul respectiv de rea-credinta. Dimpotriva, eram intr-o vreme o consumatoare fidela. Adevarul este insa ca m-am resemnat demult cu un regim alimentar nesanatos, nu neaparat din cauza proastelor mele obiceiuri, ci pur si simplu pentru ca alimentele in sine nu mai sunt 100% sanatoase.

Televiziunile si-au facut un obicei din a semnala asta. Probabil ca la fiecare trei luni mai apare cate o stire de constientizare, in care o reporterita frenetica interogheaza clientii din hypermarket despre efectele nocive ale renumitelor E-uri. si cel putin o data pe an in casuta personala de email mai apare o lista cu acesti infami compusi chimici (uneori, reactualizata!). Nu e de mirare ca ne incearca din cand in cand sentimentul acela asociat cu panica.

Vi s-a intamplat vreodata sa petreceti mai mult timp in fata rafturilor, cercetand cu atentie etichetele, decat in rand la casa de marcat?...

Este drept, sunt destule motive de ingrijorare. Alertele alimentare s-au inmultit in ultimii ani, unele dintre ele avand chiar dimensiuni apocaliptice - boala vacii nebune, gripa aviara, pesta porcina.

Daca luam in calcul si "metamorfoza" dezgustatoare a mezelurilor uitate in frigider mai mult de doua - trei zile... atunci vom taia cu siguranta carnea de pe lista de cumparaturi. In definitiv, pestele este mai sanatos. Dar, atentie! Consumul de ton din conserva implica riscul de imbolnavire. De botulism!

In ultima instanta - mai mult de nevoie decat din convingere - este intotdeauna loc in randul vegetarienilor. Dar un amic binevoitor se gandeste sa faca un bine si trimite pe mail urmatorul mesaj: "Stiai ca laptele care se vinde la cutii este reprocesat (de pana la cinci ori!) in cazul in care nu se vinde inainte de termenul de expirare? Laptele e trimis la fabrica si pasteurizat din nou... Cand cumperi lapte la cutii, uita-te pe fundul cutiei. Daca vrei sa cumperi lapte ne-reprocesat, nu cumpara lapte care are cifra 2, 3, 4 sau 5 in locul indicat in fotografia atasata".

Oare ce mai urmeaza?
Ironia este ca toate aceste produse sunt consecinta sau rezultatul (dupa preferinte) al placerii noastre de a manca. Producatorii cauta in permanenta retete si produse originale tocmai pentru a-si castiga un loc in frigiderul nostru. Desigur, de foarte multe ori ne spun ceea ce vrem sa auzim: ca produsele lor sunt cat se poate de naturale si sanatoase. Uneori asa este. Alteori ne asumam riscul, in ciuda etichetei si de dragul gustului.

articol scris de Ana-Maria GAVRILA -