Dreptul la imagine

Alfred Hitchcock spunea la un moment dat ca este un regizor "etichetat". "Daca as filma acum 'Cenusareasa', publicul ar cauta imediat un cadavru in caleasca", zambea el.

Mesajul este evident, iar fenomenul atemporal. De la un punct incolo al carierei sale, dansatorul si actorul american Fred Astaire a devenit "victima" imaginii de pe scena. "Oamenii au impresia ca m-am nascut in frac si cu joben pe cap", se plangea el. Nu era singurul. "Toata lumea vrea sa fie Cary Grant. Pana si eu vreau sa fiu Cary Grant", spunea ironic... insusi Cary Grant.

De cealalta parte a ecranului, Tony Soprano se infuria in stilul sau caracteristic: "Daca faci afaceri in industria de management al deseurilor, imediat lumea se uita la tine si zice ca esti mafia. Este un stereotip si ma jigneste".
Cat la suta din imaginea publica este stereotip si cat la suta realitate sunt intrebari grele. Depinde de coordonatele fiecarui personaj - cine este, ce isi doreste, cat de mult il intereseaza vizibilitatea si cat de bine stie sa manipuleze. si sa nu uitam... cat de mult tine la imaginea sa.

Daca am contoriza de cate ori s-a vorbit in viata publica a ultimilor ani despre "exercitii de imagine", am constata ca exista interes fata de subiect, la nivel individual, dar si de organizatie.
Corect, exista, dar mai mult la nivel declarativ.

In practica...
... veti auzi din toate partile despre apetitul in crestere al investitorilor si despre gramezile de bani care au inceput sa se adune in jurul nostru. Nu veti auzi insa niciodata oficial despre stupoarea si dezamagirea acelorasi investitori, cand proiectele lor se lovesc de venalitatea locala. Dezgustul este atat de mare incat unii renunta si au grija sa transmita mesajul mai departe.

... pe principiul "Afara e vopsit gardul...", o discutie cu fosti angajati la diverse companii ar desfiinta multe din miturile "marilor angajatori" locali. Peste bagajul de nemultumiri care se aduna inevitabil in orice job, in multe cazuri se adauga si frustrarea saptamanilor de preaviz, cand dintr-o data nu mai esti "angajatul lunii" si membru al echipei, ci oaia neagra, "tradatorul".

... putem si organizam de cativa ani festivaluri la care participa oameni cu reputatie internationala. Este, evident, un plus de imagine in care investesc autoritati si companii deopotriva. Si in acest context ramanem muti, sub apasarea unui mare "?!", dupa episodul "Soare inselator" - Nikita Mihalkov - Festivalul International de Film 'B-EST'. in cel mai rau caz, subtitrarea complet decalata a respectivului film rusesc (difuzat si in prezenta regizorului sau, acest Spielberg al Rusiei!) ar putea fi un mesaj "subliminal" - "invatati limba rusa!".

Sau... "Nu suntem ce parem a fi"?
Nu intamplator citatele alese la inceput provin din lumea filmului - un univers de fantezii si iluzii. Contra-oferta realista vine de la pictorul Salvador Dali - "Motivul pentru care unele portrete nu seamana cu realitatea este ca unii oameni nu fac niciun efort pentru a semana cu imaginea lor".

PS. Continuand linia de articole cu tenta educationala cu care v-am obisnuit in ultimul an, va propunem incepand cu acest numar o noua rubrica. "Examen de imagine" este, asa cum ii spune si numele, o analiza de imagine care va avea ca subiect persoane publice. Domeniile lor de activitate sunt variate, criteriile de analiza - obiective, selectia - aleatorie, iar analistul - profesionist.

Motivul pentru care am considerat oportuna o asemenea rubrica este ca persoanele cu o anumita vizibilitate au calitati exceptionale de care trebuie sa fie constienti si ceilalti. Aceiasi oameni au insa si defecte (mai mici sau mai mari) sau sunt implicati in situatii care le pot leza imaginea publica. Atitudinea cu care ei stiu sa castige admiratia celor din jur si eleganta care ii trece peste momentele dificile sunt in aceeasi masura lectii de viata.
Ne cerem scuze de pe acum pentru eventualele orgolii ranite si va asiguram de cele mai bune intentii. Asteptam propuneri de oameni de la care vreti "sa invatati" pe adresa de mail ana.gavrila@theinvestormagazine.com.