Energie II: Separarea companiilor ...partiala

Industria energetica are cateva componente-cheie: productia, transportul apoi distributia (de electricitate sau gaze, in masa) si furnizarea (catre consumatorul final) si serviciile de sistem. In cazul distribuitorilor de electricitate si gaze, distributia este reglementata, in timp ce furnizarea este 100% concurentiala. Din acest motiv, Uniunea Europeana le-a impus tuturor sa se separe in societati distincte. „Ei nu prea s-au grabit sa se separe, sau daca au facut-o, au facut-o pe la jumatate, adica au facut la inceput niste departamente separate in cadrul societatii, dupa care au incercat sa le dea in alta natura, de sucursala, de filiala. Nimeni nu este sigur daca banii nu circula subteran de la una la alta,”spune Jean Constantinescu.

Astfel, criza financiara nu comporta riscuri pentru distribuitori, in schimb pe partea de furnizare, pretul distributiei si scaderea consumului poate influenta rezultatul net. „Vorbesc de electricitate. La gaze, practic nu exista o piata. Acolo s-a incercat imitarea pietei energiei electrice si n-a iesit nimic,” a mai spus Constantinescu. Subventionarea anumitor categorii sociale dezavantajate trebuie delimitata insa de sustinerea oferita intregii populatii, spune analistul Carol Popa. Exista companii de interes public subventionate, cum ar fi Radet sau RATB, unde toate costurile care se rasfrang catre populatie sunt diminuate aceste companii putand deveni eligibile in momentul in care ar avea in actionariat Separarea companiilor, partiala un minoritar privat.S-a renuntat la crearea mult-contestatei Companii Nationale Energetice. In urma presiunilor din piata, Ministerul Economiei si Comertului a initiat un memorandum, in urma caruia va fi luata o pozitie oficiala prin care propune renuntarea la crearea Companiei Nationale Energetice in forma initiata de AVAS. „Nu renuntam la ideea restructurarii sectorului energiei electrice si la crearea unor companii capabile sa concureze cu altii pe pozitii de egalitate.  Deocamdata, vrem sa renuntam la crearea CNE conform planului AVAS, pentru ca avem o piata a energiei pe care exista producatori actuali, dar si intentia de intrare a altor producatori privati,” spune Alexandru Sandulescu.

„Apoi, crearea unei companii care sa monopolizeze 50% din energia electrica si sa grupeze producatorii de electricitate cu preturile cele mai mici nu ar face decat sa distorsioneze aceasta piata.

Cei 50% din productia de energie reprezinta doar varful aisbergului. Ceea ce nu se spune e ca in spatele acestei companii se afla 70% din puterea instalata din tara, si peste 90% din serviciile de sistem. In mainile managementului pe care AVAS il dorea privat, al acestei Companii, s-ar fi aflat puterea de a bloca economia nationala. „In aceste conditii, chiar daca statul isi mentinea pachetul de control, nu era sigur ca el va controla efectiv Compania, sau Compania ar fi controlat statul...,” spune Sandulescu.

„Ceea ce dorim, este o reglementare a unitatilor de productie, astfel incat sa cream pe de o parte un numar suficient de jucatori pe piata (de exemplu trei sau mai multi), dar si jucatori echilibrati in ceea ce priveste costurile si flexibilitatea in functionare,” spune Sandulescu. O astfel de companie, care sa functioneze corect si sa nu distorsioneze piata energiei, ar trebui constituita pe structuri de tip holding, asa cum se intampla in alte tari (un exemplu clasic – CEZ).

Ca prioritate, ar trebui elaborata si promovata o lege a holdingului in Romania, ulterior companiile putand fi privatizate. “Compania Nationala Energetica nu putea sa treaca de Consiliul Concurentei, daca se aplicau normele si standardele europene in vigoare”, spune Carol Popa, analist independent.

Bineinteles, guvernul ar fi putut cere o derogare de la normele europene in domeniul Concurentei, asa cum au primit si alte cateva state europene. Odata cu crearea CNE, ne-am fi intors in urma cu opt ani, la momentul cind Romania dorea sa sparga monopolul in domeniul energetic”, spune Popa.

Daca CNE ar fi dictat preturile in domeniul energetic, toti jucatorii mai mici ar fi trebuit sa-si orienteze tarifele in functie de aceasta, un lucru imposibil de efectuat de pilda in SUA, unde astfel s-ar fi incalcat normele anti-trust. ANRE ar fi fost obligata sa nu ia in considerare ce spun minoritarii, ci doar majoritarul si sar fi urmarit in continuare doar protectia sociala si majorarile de tarife in sectorul privat. Solutia?

Cel mai bine ar fi sa se organizeze doi-trei producatori mari, fiecare cu un mix termohidro devenind si un jucator important pe piata regionala, crede Ion Lungu.

Furnizorii au o singura dorinta, ca toata energia produsa sa se tranzactioneze intrun mod transparent si nedescriminatoriu pe piata. „Nu mi se pare normal sa faci o companie care include peste 50% din capacitatea instalata, 50% din productia celei mai ieftine energii. Practic, ar fi avut un rol de monopol, nu ar mai fi existat competitie,” spune Lungu. „Cand iei energie de pe pietele libere, ai o margine a profitului foarte mica. Noi avem marginea bruta sub 1%. Este o lupta pe viata si pe moarte. Daca ai energie foarte ieftina, viata este extrem de usoara. In Polonia a aparut recent o lege care obliga toti producatorii cu o putere instalata mai mare de 100 MW sa vanda energia pe bursa,” spune Lungu.

In Romania, Ordinul 408/2006 dat de MEC sub ministrul Codrut Seres a fost contestat din cauza restrictiilor privind piata de tranzactionare.

 citeste continuarea in  ...Privatizarile: principala problema a sectorului

articol scris de Bogdan TUDORACHE -