In vino veritas!

Cultivarea vitei-de-vie in spatiul carpato-danubiano-pontic isi are inceputurile in Neozoic. Incepand cu mileniul al II-lea i.Hr. (epoca bronzului), cultura vitei de vie si producerea vinurilor au devenit indeletniciri de baza ale vechilor locuitori din actualul spatiu romanesc.

Scythia Minor, denumirea antica a Dobrogei, era cunoscuta pentru cultivarea vitei de vie, vinul obtinut aici fiind unul dintre produsele care faceau obiectul schimburilor comerciale dintre populatia autohtona, tracii, si coloniile grecesti de pe malul Marii Negre.

Marturii scrise despre traditia producerii vinului la Murfatlar au fost lasate si de catre faimosul poet latin Ovidiu care a trait in cetatea Tomis, la malul Marii Negre, in perioada 9 - 17 d.Hr.

In timpul cuceririi romane, tehnicile de viticultura si vinificatie s-au dezvoltat, ele intrand in declin dupa parasirea Daciei de catre romani, prin anul 271 d.Hr. Mai tarziu, numerosii calatori straini prin tarile romane aveau sa remarce productia mare de vin din Moldova si existenta unor numeroase podgorii in Transilvania.

Viticultura romaneasca a fost afectata grav la sfarsitul secolului al XIX-lea de invazia filoxerei si de aparitia unor boli necunoscute anterior, precum mana vitei de vie. Au urmat doua mari lovituri: cele doua razboaie mondiale, iar apoi Comunismul, chiar daca in aceasta perioada s-au plantat soiuri de vita nobila pe hectare intregi.

Romania detine la momentul actual o suprafata cultivata cu vita de vie nobila si hibrida de peste 177.000 de hectare, producatorii urmarind sa extinda aceasta suprafata la 200.000 de hectare (fata de prevederile normelor europene, de 240.000 de hectare). Tara este impartita in opt regiuni viticole, 37 de podgorii si 171 de centre viticole, iar productia medie anuala ajunge la aproape cinci milioane de hectolitri.

Bun ii vinul ghiurghiliu!
Desi mari producatori de struguri, romanii prefera in continuare berea. Consumul de bauturi alcoolice devine totusi din ce in ce mai sofisticat, iar vinul isi intra in drepturi. Accentul cade pe soiurile rosii, motiv de alarma pentru producatorii interni, al caror portofoliu contine vin alb in proportie de peste 70%.

Vestea buna este ca seceta din acest an, care a distrus o mare parte din recolta agricultorilor, le-a adus pogdorenilor o productie peste medie, estimata la aproape 5,5 milioane de hectolitri, si un vin de colectie.

"Vita-de-vie este o planta care iubeste soarele", explica Laura Musat, PR manager Murfatlar. "Temperaturile mai ridicate determina recoltarea precoce, acumulari de zahar mai mari, struguri mai copti, aroma imbelsugata, ceea ce, pe scurt, poate echivala cu cresterea in calitate a vinurilor".

Rodica Capatana, general manager la Carl Reh Romania, confirma ca 2007 a fost un an propice. "De obicei, seceta da o aroma speciala strugurilor, fiind benefica, in felul ei, productiei de vin. Pentru ca via sa nu intre in stres hidric, noi am facut un iaz artificial cu o capacitate de 3.000 mc", adauga ea.

Potrivit Patronatului National al Viei si Vinului, piata locala este impartita de Murfatlar, cu o cota de piata in volum de 30%, Cotnari (18,7%), Jidvei, care a preluat recent 300 de hectare de vita de vie din patrimoniul Vifrucer Cernavoda (17%) si Vincon (10%). Urmeaza podgoriile mai mici precum Cramele Recas, Domeniul Coroanei-Segarcea sau Cramele Carl Reh.

Pe de alta parte, pana la sfarsitul acestui an, specialistii estimeaza ca vinurile de export vor detine 30% din piata autohtona. Importurile au crescut in prima parte a acestui an cu 32%, fata de perioada similara a anului trecut.

Daca pana in 2006 cea mai mare parte a vinului importat provenea din Republica Moldova, din 2007 pe rafturile magazinelor se gasesc vinuri din Chile, Spania ori Italia - mari producatoare cu renume international. Comparativ, exporturile romanesti nu reprezinta decat 3,5% dintr-o piata totala estimata anul  acesta la 450 milioane de euro. Principalele destinatii de export sunt Rusia, Statele Unite, Germania si Republica Moldova.

Murfatlar, un vin cu traditie
Podgoria Murfatlar dateaza de la inceputul secolului XX (mai exact 1907), cand au fost infiintate primele plantatii viticole cu soiuri vest-europene altoite: Chardonnay, Pinot Gris si Pinot Noir. In prezent, administreaza cea mai mare suprafata cultivabila viticola, de circa 3.000 hectare. Productia de struguri din acest an ar putea creste cu 1.000 de tone fata de 2006, la 25.000 de tone.

Oficialii companiei sustin ca sunt lideri pe piata vinului de patru ani, cu o cota de 30% si un portofoliu variat, de la vinuri albe la rosii si de la seci la dulci (Cabernet Sauvignon si Feteasca Neagra "Trei Hectare", Sauvignon Blanc si Merlot de la Ferma Noua, Lacrima lui Ovidiu 12 sau Rai de Murfatlar Grande Reserve). Potrivit Murfatlar, peste 60% dintre vinurile rosii consumate in Romania poarta aceasta marca.

Compania se mandreste totodata cu peste 160 de medalii obtinute la la competitii nationale si internationale de specialitate din Barcelona, Ljubliana, Montpellier, Budapesta, Bruxelles sau Montreal.

Pentru a-si mentine competitivitatea, Murfatlar a investit in ultimii ani peste zece milioane de euro. Eficienta acestei strategii se va vedea in bilantul financiar, compania anticipand crestea cifrei de afaceri de la 36 milioane de euro (2006) la 42 de milioane de euro, anul acesta.

Unul dintre principalele obiective a fost consolidarea pozitiei pe pietele externe. In ultimii doi ani, exporturile au crescut cu 7%, iar anul trecut 20% din productia totala s-a indreptat spre alte tari.

Principalele destinatii sunt Statele Unite (o piata traditionala pentru Murfatlar, unde a fost prezent inainte de 2000), China (cea mai mare piata din lume), Israel, Finlanda, Germania si Marea Britanie. Producatorul nu neglijeaza nici comunitatile de romani din Spania si Italia, unde exista o cerere importanta de vin romanesc.
Paralela Bodeaux trece pe la Carl Reh Winery

Chardonnay si Pinot Noir, Shiraz si Dornfelder, Cabernet Sauvignon si Merlot de la Cral Reh Winery. La acest producator de nisa descoperi intotdeauna vinuri speciale, chiar daca are o podgorie mica.

In 1997, cetateanul german Carl Reh cauta o crama intr-o regiune propice strugurilor rosii. S-a oprit in judetul Mehedinti, nu departe de Vanju Mare, in zona Oprisor. Au urmat investitii serioase, realizate de catre compania-mama Reh Kendermann. Astazi in zona creste o podgorie tanara de aproape 190 de hectare, dintre care doar 146 de hectare dau rod actualmente.

Desi un producator de talie mica, in comparatie cu colosul Murfatlar, Carl Reh este "un experiment reusit", spune criticul de vin Catalin Paduraru de la Vinexpert.

Mai mult chiar, oficialii companiei au planuri interesante, imbinand utilul cu placutul.
"Vrem sa incurajam turismul viniviticol", spune Rodica Capatana, adaugand ca vinoterapia a devenit o practica din ce in ce mai populara in Occident. "Vrem sa construim un hotel in zona, dupa ce se va construi podul de la Calafat. Vom mai construi un helesteu pentru pescuit si un hipodrom. Astfel, turistul va afla cum se face un vin bun, dar se va si distra".

Carl Reh Winery este recunoscut indeosebi pentru vinurile sale rosii. Sa nu uitam ca zona Oprisor se afla la aceasi latitudine geografica cu vestita regiune franceza Bordeaux, iar solurile sunt bogate in oxid de fier.
Anual, Carl Reh Winery produce circa trei milioane de litri de vin din gama La Cetate Tezaur, Val Duna sau River Routte Limited Edition.

Ambitia companiei este sa ridice productia anuala la cinci milioane de litri, in urmatorii patru - cinci ani. Optimismul se transmite si asupra previziunilor financiare. Daca anul trecut compania a atins cifra de afaceri de 3,4 milioane de euro, obiectivul pentru 2007 este de patru milioane de euro.