Hannes Swoboda: Romania nu vede cat de grava e situatia sa

Situatia economiei romanesti este mult mai grava decat crede Guvernul de la Bucuresti si pentru ca anul trecut fostul executiv a cheltuit multi bani inainte de alegeri, sporind deficitul bugetar, a declarat pentru NewsIn Hannes Swoboda, vicepresedintele grupului socialist din Parlamentul European.

Austria a incercat luni, fara succes, sa introduca pe agenda consiliului ministrilor de finante planul de salvare a bancilor din Europa de Est, inclusiv din tari precum Romania si Ucraina, transmite corespondentul NewsIn la Bruxelles.

Planul a fost insa "gresit", pentru ca nu a incercat si atragerea bancilor nationale din tarile vizate, parand astfel destinat doar bancilor cu capital austriac, a declarat Swoboda, vicepresedinte al grupului socialist din Parlamentul European (PSE), citat de Newsin.

Europarlamentarul austriac considera ca "problema este ca unele tari nu-si dau seama ca situatia e disperata. Avem o problema in Romania, de exemplu, unde lucrurile sunt vazute altfel decat sunt. Situatia este mult mai grava decat li se pare", spune Swoboda.

Referitor la situatia deficitului bugetar, care a sarit de la 2,5% din PIB in 2007 la 5,2% in 2008, Swoboda a remarcat ca "deseori inainte de alegeri se cheltuie multi bani, dupa care apar probleme in a corecta situatia".

"Multi dintre noi am fost critici cu privire la aceste constrangeri bugetare (limita de 3% din PIB impusa de UE - n.r.) Dar daca ne uitam acum, nu opinia publica sau UE impun tarilor constrangeri, ci piata. Unele tari nu mai primesc bani deloc. Ungaria, la un moment dat, putea oferi orice dobanzi, pur si simplu nu reusea sa obtina nici un imprumut. Iar acum, multe tari sunt in situatia in care trebuie sa plateasca foarte mult pentru a obtine un credit", a conchis Swoboda.

"Criza economica a accelerat evolutiile regionale, mai ales pe pietele valutare. Deprecierile monedelor au lovit, deocamdata, fiecare stat in parte, dar ar putea duce la un efect de domino ce poate atinge si vestul Europei", a spus purtatorul de cuvant al Ministerului austriac de Finante, Daniel Kapp.

Initiativa austriaca solicita UE, tarilor de provenienta ale bancilor si statelor emergente sa furnizeze fonduri suplimentare, ca sa evite o posibila criza bancara.

Cancelarul austriac Werner Faymann nu a intampinat insa un mare entuziasm saptamana trecuta, cand a discutat planul cu omologul sau german Angela Merkel, care a spus ca nu este nevoie de finantare suplimentara. Planul nu a fost primit cu entuziasm nici de catre premierul ceh Mirek Topolanek, care detine presedintia semestriala a UE.

Germania, desi are ea insasi mai multe banci cu expunere in Europa de Est, nu este atat de afectata precum Austria. In plus, ca prim contribuitor net la bugetul UE, Berlinul priveste cu reticenta orice initiative care implica finantare europeana.

Lipsa sprijinului Cehiei in aceasta situatie poate fi explicata prin situatia relativ stabila a economiei cehe si a sectorului sau bancar, precum si prin pozitia de mediator pe care trebuie sa o aiba orice presedintie UE, tinand cont de tarile cu cea mai mare greutate in consiliul de ministri, precum Germania, Franta sau Marea Britanie.

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a spus, de asemenea, in cursul saptamanii trecute, ca Romania nu isi poate permite sa sprijine subsidiare ale unor banci straine, iar proprietarii occidentali ai bancilor si Uniunea Europeana ar trebui sa furnizeze fondurile necesare pentru acest lucru.

Cele mai mari banci evaluate dupa activele de pe pietele europene emergente sunt grupul italian UniCredit, Raiffeisen International si Erste Group, ambele din Austria, grupul francez Societe Generale (SocGen) si cel belgian KBC. 

Grupul Erste a anuntat marti ca a decis sa aloce 480 de milioane de euro amortizarii partiale a fondului comercial din Romania. 

articol scris de The Investor -