FRANCO-ROMANII - CEI DE LANGA NOI!

Cea mai mare parte dintre ei au sosit in Romania in anii '90 ca reprezentanti, sau salariati, ai unor firme franceze care isi deschideau filiale locale, sau demarau programe de parteneriat cu diferite societati romanesti.

Odata incheiat mandatul nu au mai plecat, au decis sa profite de oportunitatile pe care le-au gasit aici, de potentialul de afaceri si si-au deschis propriile firme, singuri, sau cu parteneri romani. Si-au adus cu ei famiilile, sau au intemeiat aici familii, si-au cumparat case, s-au integrat in comunitatile locale, pe scurt: au ales Romania ca a doua patrie, iar romanii ii privesc ca pe ai lor.  Acestia sunt franco-romanii!

Alcatel, Bouyugues, Gaz de France, Lafarge, ca sa nu mai vorbim de Renault, sau Eurocopter sunt firme franceze care de multi ani au devenit o prezenta familiara in Romania. Sunt companii mari, ale caror actiuni si decizii au rezonanta in intregi domenii ale economiei si al caror impact social este urmarit indeaprope de toata lumea. Ce stie mai putin marele public este faptul ca dincolo de numele de rezonanta care marcheaza prezenta franceza in economia autohtona, se afla o multime de firme mici si mijlocii, pe care romanii le intalnesc, ale caror produse sau servicii la folosesc, care au devenit o prezenta cotidiana, fara ca nimeni sa realizeze ca este vorba, in fapt, tot de investitori straini.

Mult mai putin cunoscute si cu siguranta mult mai discrete ca prezenta mediatica, aceste IMM-uri sunt, totusi, mult mai numeroase decat firmele mari si reprezinta, la randul lor, povesti de succes, in afaceri ca si in societate, la fel de demne de luat in seama ca si marile firme.

AFACERI DE CALITATE

Arta Grafica este un nume familiar in domeniul imprimeriei, dar se stie mai putin ca este rezultatul unei investitii franceze. Plexirom livreaza de multi ani produse din plexiglas pe piata romaneasca, dar si aici este vorba tot de investitie franceza. Magazinele Meli Melo sunt obiective de shopping familiare pentru tineri, si nu numai pentru ei, in toate mall-urile, si aceasta este tot cu o firma cu capital francez.

"Dupa estimarile Misiunii economice si comerciale a Frantei la Bucuresti, exista aproximativ 550 de societati cu capital francez care au realizat, in 2006, o cifra de afaceri mai mare de 1 milion de lei (330.000 de euro-n.r.) fiecare" declara Dan Bedros, presedintele Camerei de Comert si Industrie Franceza in Romania(CCIFER), care este si presedintele pentru Europa de Sud-Est al companiei Alcatel-Lucent. Referindu-se la IMM-uri tot el adauga: "Investitorii francezi sunt atrasi in special de domeniul serviciilor, unde au experienta si sunt familiarizati cu nivelul ridicat de exigenta".

Dar exista numeroase exemple, foarte sugestive, si de investitii in productie, unde francezii sunt avansati din punct de vedere tehnic si poseda "savoir faire"-ul. SERVE, de exemplu, a adus experienta franceza intr-un domeniu aflat in plina restructurare la noi: viticultura, care trebuie sa corespunda acum criteriilor pietei comunitare, mult mai stricte decat cele cu care erau obisnuiti viticultorii romani.

La momentul crearii sale, in 1993, SERVE a fost prima investitie franceza in viticultura romaneasca, iar rezultatul este ca 15 ani mai tarziu a ajuns sa fie unul din liderii pietei autohtone cu o cifra de afaceri de 2,2 milioane de euro in 2006. Vinul Cavalerului, Milenium, Terra Romana-Cuvee Charlotte, care se gasesc in acum toate magazinele, sunt vinuri produse de SERVE in Romania.

Arta Grafica, societate fondata in 1921 si privatizata in 1992 cu aport de capital francez, este cea mai mare si mai polivalenta dintre imprimeriile offset din Romania. Societatea avut o cifra de afaceri de 7,6 milioane de euro in 2006, iar produsele se vand atat in Romania cat si in alte tari din Uniunea Europeana. Plexirom, in schimb, nu a pornit de la privatizarea unei societati comerciale existente, ci efectiv de la zero, in 1994, ca rezultat al unei initiative franceze. La 12 ani de la creare compania a inregistrat vanzari de 5,2 milioane de euro, iar exporturile se indreapta in special catre Franta, Marea Britanie si Olanda.
 
La rindul sau, Vincent Caumontat, consulul Frantei la Bucuresti, afirma ca din numarul total de cetateni francezi stabiliti in Romania si inregistrati la ambasada, persoanele active reprezinta 45%, iar din aceste 45 de procente, 70% sunt cadre de conducere, sau patroni de firme. Din motive evidente, numarul societatilor deschise de investitorii francezi stabiliti in Romania este in crestere rapida dupa aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana, dar, mai spune Dan Bedros, "exista investitori francezi care au ales Romania chiar de la inceput, din anii 90, si ale caror investitii au evoluat foarte frumos, fiind astazi niste povesti de succes".

POVESTILE DE SUCCES

Unul din "precursori" este Jacques Delaleuf. A sosit in Romania chiar in 1990, la varsta de 36 de ani, ca director de comunicare si marketing al Grupului Hersant. Rolul sau a fost de a instala, la Bucuresti, primul post de radio privat: Fun Radio.

De atunci nu a mai plecat. A fost, pe rand, director la Editura Capital, apoi tot director la Grupul Ringier, iar din anul 2000 este directorul general al Creative Team Consulting, firma specializata in consultanta de marketing si de comunicare si studii de piata pentru investitorii straini. Afacerile pe care le-a condus, pe rand, de la venirea sa in Romania, au creat 160 de locuri de munca. Creative Team Consulting este unul din exemplele de IMM-uri de succes din  domeniul serviciilor de care vorbea presedintele CCIFER.

Tot in domeniul serviciilor de consultanta a investit si Alain Joseph Kremeur. Venit in Romania in 1991 ca director de filiala unei firme specializate in igiena urbana, a creat apoi o societate mixta franco-romana, in colaborare cu Primaria Bucurestiului, cu 450 de salariati Ulterior a devenit administrator si apoi presedinte al CCIFER. S-a casatorit cu o romanca, are 4 copii, iar la ora actuala poseda trei firme proprii.

Prima dintre ele, AK&Partners International, este specializata in consultanta de management. Celelalte doua firme au si un rol de conservare a patrimoniului istoric, pentru ca se ocupa de reabilitarea si punerea in circuitul de agro-turism a domeniului si Castelului de la Singureni, din judetul Giurgiu, clasat monumet istoric sub numele de "Conacul Mociornita".

Dana Gruia-Dufaut, avocat specializat in afaceri la baroul din Paris, si-a deschis cabinetul din Bucuresti chiar din 1990. Dorinta sa a fost sa valorifice potentialul de dezvoltare economica pe care l-a detectat chiar si in perioada in care majoritatea strainilor erau mai mult decat prudenti fata de Romania. Scopul a fost de a asigura asistenta celor care doreau sa faca afaceri la noi, in investitii green-field, in contracte de colaborare, sau in privatizari. Succesul a fost imediat si, in prezent, cabinetul are o lista de peste 100 de societati straine pe care le-a ajutat sa deschida filiale in Romania

Lucru important, spre deosebire de perioada de la inceputul anilor '90, investitorii francezi nu mai sunt atrasi in Romania in primul rand de forta de munca ieftina disponibila la noi. "Se cauta mai ales personal mediu si inalt calificat, specializat in domenii cu inalt grad de tehnicitate" declara Dan Bedros. "in urma unei anchete realizate in randul membrilor CCIFER, peste 56% din personalul dorit de firme trebuie sa aiba studii superioare, iar dintre acestia 30% sa fie la nivel avansat".

Si pentru ca am vorbit de personal, patronii francezi au aceleasi probleme de recrutare care exista pe toata piata autohtona a muncii. Aceeasi ancheta realizata printre membrii Camerei de Comert si Industrie a aratat ca necesarul pe personal al firmelor conduse de francezi este in continua crestere, iar fluctuatia medie este in jurul a 20%. "In aceste conditii este dificil sa fidelizezi salariatii, iar nevoile de personal pe anumite sectoare sunt mult superioare numarului de specialisti de pe piata; recrutarea devine un proces dificil" recunoaste presedintele CCIFER.

Pe de alta parte, investitorii francezi care vin in Romania au deja o experienta a afacerilor in conditiile legislatiei si competitiei din economia de piata si asta le ofera un avantaj competitiv deloc de neglijat. Un studiu recent a aratat ca investitiile franceze nu doar acopera domenii foarte variate, dar sunt si solid structurate.

Dupa cum afirma Dan Bedros, atuurile firmelor franceze sunt: rigoarea in organizare si functionare, exigentele mari pe care si le-au impus inca de la inceput sefii de firme, buna organizare si managementul productiv. La acestea se adauga viziunea pe termen lung, un element, care tine de mentalitate inainte de toate, de care este mare nevoie in climatul economic romanesc in care mult prea multe afaceri, inclusiv multe investitii straine (din pacate!), sunt gandite pe termen scurt, sau cu scopul exclusiv de a obtine profituri mari pe termen scurt.

O PREZENTA COTIDIANA

In ce priveste numarul franco-romanilor, acesta este dificil de estimat, declara Vincent Caumontat, mai ales pentru ca legislatia franceza nu face o distinctie intre cei care au numai nationalitate franceza si cei care declara dubla nationalitate. Pe de alta parte, tot el afirma ca: "Se constata ca cu cat ne indepartam mai mult de capitala, cu atat mai putin au tendinta francezii sa-si semnaleze prezenta la Ambasada. In timpul unei recente vizite la Timisoara impreuna cu domnul ambasador am intalnit numerosi francezi prezenti in judetul Timis, dar care nu s-au inscris la Ambasada din cauza distantei".

Din aceasta cauza este greu de realizat si un tablou cit de cat fidel al repartitiei pe regiuni ale tarii. Dar, spune tot domnul Caumontat, este limpede ca cei mai multi dintre francezii stabiliti in Romania, adica circa 70%, locuiesc in Bucuresti. Pe locul doi se situeaza Pitestiul si judetul Arges in general, din motive de Dacia si subcontractori pentru Dacia.

Cifrele, atatea cate sunt, sunt si ele relative. Consulatul francez sustine ca in registrele sale sunt inscrise 470 de persoane cu dubla nationalitate. Numarul acestora este in crestere mai ales datorita celor care au dobandit cetatenia franceza in urma casatoriilor, sau datorita nasterilor in familiile franco-romanesti afirma Vincent Caumontat. O baza de apreciere ar putea fi numarul total al firmelor cu capital partial, sau total, francez existente Romania.

Este adevarat ca numai 550 dintre ele au o cifra de afaceri de peste 1 milion de lei, deci sunt luate in consideratie in calculele economice, inclusiv cele facute de Camera de Comert si Industrie. Dar, din cate afirma Florence Dobelle, consilier economic, sefa Misiunii Eonomice si Comerciale franceze la Bucuresti, conform datelor oficiale in tara noastra sunt in prezent, in total, 4000 de intreprinderi cu participatie franceza. Aceste firme sunt mici, este adevarat, dar sunt numeroase, deci concluzia care se impune este ca francezii din Romania sunt mult mai numerosi decat insumeaza statisticile.

Revenind la repartitia pe regiuni "CCIFER a facut chiar in acest an un studiu privind repartizarea geografica pe euroregiuni a societatilor cu capital francez in Romania, pe  baza datelor furnizate de Registrul Comertului" declara Dan Bedros. El adauga: "in urma acestui studiu a reiesit ca, dupa zona Bucuresti-Ilfov, care este, bineinteles, pe primul loc, investitorii francezi prefera Vestul si Centrul Romaniei. Aceeasi concluzie se degajeaza si din discutiile cu societatile (franceze-n.r.) care sunt pe cale sa se implanteze in Romania".

Bucurestiul, Vestul si Centrul sunt, insa, regiuni in care pe de o parte deja salariile sunt  mari, iar pe de alta parte, rezerva de personal, calificat si necalificat, este practic epuizata. Sunt localitati in Sud-Vest, unde somajul este zero! Deaceea "o destinatie din ce in ce mai competitiva este zona Iasiului, unde costurile (cu forta de munca-n.r.) sunt net mai mici decat la Bucuresti, sau in Vestul Romaniei, iar societatile gasesc o populatie francofona si bine calificata".

CREATORI DE LOCURI DE MUNCA

Este dificil de spus cate locuri de munca au fost create de francezii stabiliti in Romania, mai ales pentru ca este vorba de multe sute de IMM-uri. SERVE, de exemplu, are, numai 55 de salariati. Plexirom, lider national in productia de mobilier din plastic are 120, iar Arta Grafica are 150 de salariati. APEX Team International, firma de expertiza contabila, are un efectiv format numai din 15 persoane, dar A&D Pharma, prin reteaua de farmacii Sensiblu, are multe sute de angajati.

Un angajator important este Sonya Mod, din domeniul industriei usoare. Alaturi de magazine, Sonya Mod are si o fabrica de textile, la Galati. In total, firma asigura in prezent 800 de locuri de munca intr-o industrie care, dupa perioada de glorie de dinainte de 1989, se afla in criza datorita reducerii comenzilor in lohn si (poate chiar in primul rand!), datorita concurentei produselor ieftine din Extremul Orient. Iata ca, atunci cand toata lumea din textile pare sa fi ales invariabil delocalizarea in Asia sau Africa, un investitor francez prefera sa produca in Romania produse de calitate cu care sa iasa pe piata.

Nu este cu nimic mai simplu pentru un francez sa investeasca in Romania decat este pentru un roman. Lasand la o parte avantajul competitiv de care vorbeam inainte, avantaj oferit de experienta mult mai mare si diversificata a functionarii in conditiile economiei de piata si de stapanirea tehnicilor de management modern, investitorii francezi trebuie sa infrunte aceleasi probleme pe care trebuie sa le infrunte si un roman: birocratia, lipsa de transparenta in relatia cu autoritatile, cadrul legal si fiscal mult prea complicat si, mai ales, mult prea des schimbat. "Cu toate acestea" declara presedintele CCIFER, "situatia s-a ameliorat mult in ultimii ani, iar Romania are astazi si argumente pozitive (pentru incurajarea investitiilor-n.r.)".

Investitorii francezi se mobilizeaza. CCIFER s-a alaturat eforturilor Camerei de Comert Americane(AmCham) de constituire a unui lobby (in sensul cel mai normal cu putinta) al investitorilor straini in Romania. Dupa cum afirma Dan Bedros: "CCIFER a participat, alaturi de AmCham si de celelalte camere de comert straine, la diferite actiuni de sensibilizare a institutiilor statului fata de problemele vietii economice.

Printre cele mai recente exemple de actiuni comune este proiectul de lege a investitiilor, pentru care reprezentantii societatilor franceze din Romania au contribuit la elaborarea unor recomandari din pespectiva experientei si asteptarilor lor". CCIFER sustine ca are relatii privilegiate cu majoritatea Camerelor de comert straine din Romania si cu membrii acestora.

Camera de Comert a avut o evolutie deosebit de buna in ultimii ani. "Astazi numaram peste 260 de aderenti, societati franceze de prima marime din Bucuresti si din tara" declara Dan Bedros. "Putem afirma, fara falsa modestie, ca CCIFER reuneste in prezent societatile care au reusit in Romania.Activitatile noastre reunesc un numar din ce in ce mai mare de participanti atat din randul scietatilor franceze cat si al celor romanesti pentru care investitorii francezi reprezinta un potential crescut de parteneriate si de oportunitati de afaceri. De asemenea, CCIFER reprezinta un reper pentru societatile din Franta in cautare de parteneri pe piata romaneasca si suntem interlocutorul privilegiat al retelei Camerelor de comert franceze din lumea intreaga".

O COMUNITATE DINAMICA SI INTEGRATA
Camera de Comert si Industrie este un punct important de concentrare a comunitatii franceze din Romania, dar nu este singurul. "Francezii din Bucuresti se reunesc, in special, in trei mari asociatii", precizeaza Vincent Caumontat, "Uniunea Francezilor din Strainatate, Asociatia Democratica a Francezilor din Strainatate si, in fine, Acceuil Francophone, care are si o filiala la Pitesti. Aceasta ultima asociatie este deschisa nu numai pentru francezi, dar si pentru toti francofonii si prietenii lor" adauga el.

Cine sunt, deci, franco-romanii? Prima constatare este ca nu exista un portret-tip si nici macar nu se pot distinge anumite categorii sociale sau profesionale clare de francezi care au decis, din diferite motive, sa se stabileasca in Romania. "imi este imposibil sa stabilesc un portet-tip al francezului din Romania" spune consulul Frantei, "daca as face-o as omite un numar incalculabil de compatrioti. Intr-adevar, fiecare caz este un caz particular, specific. Fiecare francez are propria sa poveste personala, propria sa poveste in Romania si nu pot sa exclud pe niciunul incercand sa schitez un portet-tip".

Tentatia de a o face este, insa mare! "As spune, totusi ca exista mai multe categorii de franco-romani, a caror prezenta in Romania are ratiuni diferite" declara Vicent Caumontat. "Exista, pe de o parte cei care au fost nevoiti sa parasesca Romania in diferite perioade si din diferite motive. Aceste persoane revin aici ca sa-si regaseasca tara, familia, prietenii pe care i-au lasat in urma lor la plecare.

Apoi  exista romanii care au dobandit cetatenia franceza in urma casatoriei, dar au trait cea mai mare parte din viata lor in Romania. in acesta categorie ar putea fi inclusi si copiii nascuti din casatoriile mixte franco-romanesti. in fine, exista cazuri de francezi sositi in Romania si care au dobandit cetatenia romana din dragoste pentru aceasta tara si pentru ca se simteau in aceeasi masura romani pe cat se simteau francezi".

Este evident ca, fiind in marea lor majoritate conducatori de firme sau investitori de succes, franco-romanii fac parte cel putin din "upper - middle-class", daca nu din patura sociala superioara. Aceasta are un rol important in succesul cu care au reusit sa se adapteze in Romania si chiar mai mult, au devenit elemente de baza in comunitatile in care traiesc. Dar nu este singurul motiv! Alaturi de succesul economic, franco-romanii au re-adus in societatea romaneasca valorile culturii si civilizatiei franceze, de care romanii s-au simtit dintotdeauna atat de apropiati!

Liceul Anna de Noailles din Bucuresti este, poate, exemplul cel mai sugestiv de fuziune sociala si culturala a celor doua lumi. De la crearea sa, in anii '90, liceul s-a impus ca un etalon de calitate in sistemul educational romanesc, in asemenea masura incat a devenit o scoala la care multi romani doresc sa isi poata trimite copiii. si pentru asta sunt dispusi sa faca eforturi deloc neglijabile, iar cele financiare sunt si cele mai mari. Rezultatul: In prezent din cei 735 de elevi ai liceului, 201 sunt romani. La Anna de Noailles, liceu recunoscut atat de Ministerul roman al Educatiei cat si de cel francez, romanii invata in limba franceza, dar si limba romana face parte din programa de studiu, iar profesorii sunt atat francezi cat si romani. Dovada a succesului, in comparatie cu cifrele de scolarizare din anul scolar 2006-2007, in anul scolar 2007-2008 liceul a primit cu 18% mai multi elevi.

Orice roman spune ca se simte in Franta ca acasa, dar si francezii veniti in Romania spun ca se simt ca acasa. Cine sunt, de fapt, franco-romanii? Un posibil raspuns il da Vincent Caumontat: "Totul depinde de sensul pe care il dati notiunii de franco-roman. Intr-adevar, in afara de aspectul privind dubla nationalitate, cred ca putem considera ca francezii care locuiesc de mult timp in Romania si care au integrat cultura romaneasca, limba ei, istoria ei, obiceiurile ei, sunt.....franco-romani!"

articol scris de Rasvan ROCEANU -