Energie V: Mineritul, pastrat pe lista prioritatilor

Daca dorim sa ne pastram gradul relativ de independeta, nu trebuie sa neglijam sursa de carbune (n.r. resursele de fi nantare sunt greu de identifi cat, Uniunea nepermitand alocarea de credite cu garantia statului decat in anumite cazuri, cum ar fi constructia unitatilor 3 si 4 de la Cernavorda)”, spune Sandulescu.

Exista doua tipuri de minerit: Valea Jiului produce huila si fara subventii masive nu are nicio sansa sa produca o tona de huila pentru centralele Paroseni si Mintia, explica Jean Constantinescu. „Apoi, zona lignitului, deocamdata, aparent, nu ar avea nevoie de subventii. Cand a fost agregata partial complexurilor energetice, cu termocentralele, in special Rovinari si mai putin Turceni si Craiova, deja se putea privatiza odata cu complexurile. Dar statul a blocat privatizarea in 2005-2006,” spune Constantinescu. „Acum se discuta alte forme de agregare.  Niste agregari de mine de lignit si niste termocentrale - le mentin atractive. Vor avea mari probleme pentru ca trebuie platite din greu emisiile, care sunt la carbune mai mult decat duble decat la gaze naturale”, adauga presedintele IRE.

„Din 2013 emisiile or sa greveze foarte mult costurile, chiar daca am obtinut niste derogari. Din acest motiv, au devenit mai interesante termocentralele pe carbune din import, amplasate la Dunare sau la Marea Neagra. Carbunele din import pare mai competitiv. Noi trebuie sa avem un mix echilibrat si avand aceasta resursa interna, vom mai avea carbune, dar costurile vor creste foarte mult in viitor,” a mai spus Constantinescu.

Criza gazelor din aceasta iarna a dovedit insa ca existenta minelor in momente dificile e rentabila, sustine Popa. „Chiar daca puterea calorica a carbunelui este scazuta, minele trebuie tinute in stadiul de conservare si folosite la nevoie. Unele din ele, cu un management serios, ar putea deveni profitabile”, a mai spus Popa.

 Investitii de miliarde in 2009: de unde resurse?

 Investitiile prioritare include lucrarile pe partea de conformare la cerintele de mediu ale Uniunii pentru centralele termoelectrice.

O alta prioritate cea de crestere a capacitatii de inmagazinare a gazelor naturale si a capacitatilor de stocare. Unitatile 3 si 4 de la Cernavoda reprezinta o alta prioritate, la fel ca si proiectele Nabucco si South Stream si cresterea capacitatii de interconectare cu tarile vecine. Apoi, centrala hidro de acumulare-pompare de la Tarnita – Lapustesti de 1.000MWh, pentru care se va reface studiul de fezabilitate (n.r.  costul acesteia era estimat la 1 miliard de euro in 2007) si a carei finantare inca ramane sa fie identificata, spune Alexandru Sandulescu. Statul si-a bugetat, insa, pentru 2009, investitii totale de 10,2 miliarde de euro, si este greu de crezut ca va face fata, in perioada crizei, necesitatilor sectorului energetic.

Indatorarea cu 2,1 miliarde indusa de guvernul Tariceanu prin cresterea participatiei statului in proiectul reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda este privita cu ochi critici de specialisti.  „Mi s-a parut o eroare. A fost optiunea statului roman daca doreste 20% sau 51%. S-a discutat pe o anumita strategie si cand totul era gata, s-a trecut de la 20% la 51%,” spune Ion Lungu.

Planul Cernavoda de constructie a reactoarelor 3 si 4 pare insa compromis, in viziunea lui Jean Constantinescu.  „Criza chiar condamna Cernavoda. La strategia de inceput, statul participa cu 20% intr-o societate de proiect si restul de 80% - vreo sase investitori privati. Statul nu scotea niciun ban, 20% fiind ce era deja facut.  Cand sa semneze, statul s-a razgandit si a vrut 51%. Investitorii au acceptat in cele din urma, dar statul trebuie sa gaseasca banii,” spune Constantinescu.

Construirea reactoarelor suplimentare de la Cernavoda ne-ar ajuta sa devenim principalul exportator de energie electrica pe piata balcanica si sa reducem pretul energiei electrice urmand ca acesta sa creasca anual, doar actualizat cu rata inflatiei. In momentul de fata negocierile dintre stat si cele sase firme s-au incheiat. „Speram ca luna aceasta sa fie inregistrata compania de proiect, care, avand pentru inceput un capital limitat, se va ocupa de operatiuni preproiect, intr-o perioada de maximum 18 luni. Participarea Romaniei va fi de circa 2,1 miliarde de euro, la o valoare totala estimata la 4 miliarde de euro la nivelul anului 2007, statul detinand 51% din actiuni. Valoarea reala urmeaza a fi stabilita printr-o reactualizare a studiului de fezabilitate, chiar de catre Compania de proiect,” spune Sandulescu..

Citeste si ...Ce ar trebui sa faca guvernul Boc?

articol scris de Bogdan TUDORACHE -