Bugetul: optimism exagerat

Abia aprobat de Guvern, bugetul de stat pentru 2009 starneste controverse, fiind considerat prea optimist la capitolul incasari, spune Liviu Voinea, directorul executiv al Institutului de Economie Aplicata (GEA). Voinea considera ca veniturile din buget sunt nerealiste din doua motive: se bazeaza pe faptul ca cresterea fiscalitatii va duce la cresterea incasarilor, fapt nerealist pe timp de criza si include in venituri fonduri atrase de la Uniunea Europeana, care sunt doar presupuse.

Avem un buget realist?

Liviu Voinea: Pe partea de venituri este nerealist. Sunt doua premise nerealiste.  Prima este ca, daca cresc unele taxe, vor veni incasari mai mari la buget, ceea ce nu este o garantie. Exista faimoasa curba Laffer* in economie. In conditii de criza exista riscul cresterii economiei subterane, a neplatii taxelor in urma cresterii accizelor.  Nu se va produce o crestere a incasarilor direct proportionala cu cresterea taxelor.  Mai mult, se va produce si inflatie.

Ar trebui INS sa-si modifice cosul de calcul al inflatiei?

Liviu Voinea: Cosul de consum se realizeaza pe baza unei anchete in gospodarii, care se face pe doi ani in urma.  Este un model care subestimeaza cronic inflatia, pentru ca nu este in regula sa faci o medie simpla a unor bunuri si servicii al caror consum este conjunctural, pentru ca, de exemplu, in lunile de iarna, costurile cu energia pot reprezenta jumatate din veniturile unei familii, iar in lunile de vara pot reprezenta mai putin, in medie, 10%. Nici macar nu se urmareste metodologia europeana. De exemplu, in Marea Britanie s-a schimbat prognoza de inflatie datorita faptului ca statul a crescut taxele pentru studenti, care reprezentau parte a cosului de consum. La noi nu s-a facut un calcul al inflatiei pe grupuri sociale, desi acesta este cu adevarat important. Inflatia medie nu spune nimic.  7% nu spune prea multe, pentru ca, de exemplu, pentru mine a fost de 20% si pentru altul, 0%. Noi suntem o tara cu mari discrepante intre urban si rural, intre pensionari si salariati. Deci, o medie nu spune nimic.

Credeti ca este normal sa treaca Comisia Nationala de Prognoza(CNP) sau Institutul National de Statistica(INS) in maini private?

Liviu Voinea: Ar fi in neregula. De altfel, conteaza si oamenii din institutii nu doar institutiile in sine. Cred ca ar trebui sa se lucreze mai mult cu mediul privat, sa existe un consiliu consultativ cu mediul privat, cu ONG-urile, cu mediul academic.

Argumentul partizanilor privatizarii CNP este ca aceasta vine intotdeauna in ajutorul guvernului, prin cifrele date.

Liviu Voinea: Rolul lor este sa calculeze inflatia, nu sa o interpreteze. Cand in 2006 s-a atins pentru prima oara tinta de inflatie a BNR, comunicatul emis suna triumfalist.  Modelul econometric in aceasta perioada nu isi mai are rostul. Acesta iti prognozeaza evolutia viitoare pe baza datelor anterioare, or, acum, este irelevant. In baza modelului econometric, va reiesi intotdeauna ca economia Romaniei va creste in 2009.  De fapt, va fi recesiune, pentru ca este o alta conjunctura si nu mai ai cum sa o surprinzi in acele date.

Veniturile din buget sunt nerealiste din doua motive, pentru ca se bazeaza pe faptul ca cresterea fiscalitatii va duce la cresterea incasarilor, ceea ce nu este realist pe timp de criza si pentru ca include in venituri fonduri atrase de la Uniunea Europeana, care sunt doar presupuse. Noi am avut in 2007 o rata de absorbtie de 0 si in 2008, de 5%. Ar rezulta ca in 2009 am avea o rata de absorbtie de 70%. In cele 10,2 miliarde alocate de buget pentru investitii sunt incluse 2 miliarde de euro din fonduri europene, pe care poate ca nu le atragem.

Considerati ca sunt suficiente 10,2 miliarde de euro directionate catre investitii?

Liviu Voinea: Au fost mai putine anii trecuti, dar daca incluzi in ele 2 miliarde despre care nu ai nicio siguranta, este acelasi lucru. Din pacate, si in acest an avem un buget care nu este bazat pe proiecte si nu este un buget multianual. Zicem ca alocam 10 miliarde de euro pentru proiecte de investitii, dar acestea nu exista. Astfel de proiecte sunt multianuale si, ca atare, ne trebuie bugete multinanuale, ajustare anuala a deficitului, care nu exista.  Vom intra in recesiune si din cauza ca vrem sa reducem brusc deficitul in conditiile in care nu ne obliga nimeni, nici FMI si nici UE. De altfel, FMI a fost de acord ca in Letonia deficitul sa creasca.

Ce inseamna procedura de deficit excesiv?

Liviu Voinea: Procedura de deficit excesiv inseamna ca ai depasit 3% din PIB sau 60% din datoria publica, dar nu se deschide aceasta procedura in cazul in care, chiar daca ai depasit 3% din PIB, deficitul este temporar.  Comisia Europeana trebuie sa considere ca deficitul nu este unul temporar, ci unul cronic si ca n-ai nici in urmatorii ani sanse sa ajungi sub 3% ca sa deschida aceasta procedura. Poti sa te duci la Comisie si sa prezinti un program de reducere a deficitului. Deschiderea procedurii nu se datoreaza doar unui deficit anterior foarte mare ci este si consecinta lipsei unui program de reducere a acestuia.

De ce nu crestem prin investitii pe deficit?

Liviu Voinea: Acum este foarte greu sa crestem prin investitii pe deficit, pentru ca trebuie sa facem si niste economii ca sa finantam si investitiile pe care ni le-am asumat pana acum. Reforma bugetara trebuie sa includa si reforma cheltuielilor si veniturilor. Acestea nu se pot face intr-un singur an, sunt multianuale. Pe partea de cheltuieli, acestea trebuie sa fie multianuale, datorita unei inertii evidente a cheltuielior publice. De exemplu, daca statul scade salariile, angajatii dau statul in judecata si castiga. La fel pe partea veniturilor. Intrun an de criza nu poti creste fiscalitatea foarte mult, pentru ca vei lua mai putini bani la buget, nu mai multi.

S-au propus procedee de crestere a colectarilor...

Liviu Voinea: Este adevarat ca evaziunea fiscala este foarte mare si ar putea fi redusa introducandu-se accize in zonele in care se stie ca se scurg banii.

Sunteti de acord cu un plan anticriza, gen bail-out?

Liviu Voinea: Un bail-out pentru cetateni si pentru firme creeaza un hazard moral in economie. Daca ti-ai asumat riscuri pe care nu le poti sustine, nu este cazul ca statul sa te compenseze, pentru ca cei care isi pot plati ratele vor renunta sa o mai faca, la randul lor. Este acelasi scenariu ca in cazul arieratelor din perioada 1993-1998. Intr-o criza trebuie protejati oamenii, nu sectoarele de activitate, nu industria, nu locurile de munca. Omul poate fi protejat prin recalificare, prin investitii publice in urma carora poate sa lucreze la stat. Este nevoie de masuri active.

La noi nu prea sunt oameni calificati care sa tina cursuri de recalificare...

Liviu Voinea: Nu este adevarat. In programul de resurse umane de la Uniunea Europeana sunt sute de milioane de euro pentru recalificare, luati de agentiile judetene si de Ministerul Muncii.  Ministerul Muncii da banii, pentru ca el gestioneaza programele de formare si, in acelasi timp, trebuie sa ia banii comunitari.  Ei traiesc si din bani europeni si din bani de la bugetul de stat.

In schimb, BNR a recunoscut ca a capitalizat o banca in dificultate cu aproximativ 200 de milioane de euro.

Liviu Voinea: Bail-out-ul la banci este una, dar la persoane care au luat credite este foarte complicat, pentru ca se creeaza hazard moral. La banci poti impune niste reguli si exista cadru legislativ al Comisiei Europene, intocmit in octombrie, in care se stabileste in ce conditii statul poate salva bancile.  De fapt, BNR trebuia sa intervina in actionariatul acelei banci.  Conform legislatiei europene, durata este de sase luni pana la returnarea ajutorului, timp in care BNR poate decide schimbarea managementului, a politicii de dividende.  Daca banii nu sunt dati inapoi in sase luni, statul sau BNR devine actionar majoritar.  Asa s-a intamplat cu Royal Bank of Scotland in Marea Britanie.

Ce inseamna cresterea cu 1% a cotei unice sau a TVA?

Liviu Voinea: Referitor la TVA, este vorba de 0,3% din PIB, dar pe fond de inflatie este de aproximativ 0,26% in termeni reali. Daca ar creste TVA cu 3%, guvernul spune ca ar creste cu 1% din PIB incasarile.  Pe fond inflationist, insa, cresterea ar fi de 0,80%.

*Curba lui Arthur B. Laffer considera un efect pozitiv din scaderea fiscalitatii ca urmare a largirii bazei de impozitare prin stimul, combinat cu un efect strict aritmetic de scadere a impozitelor

articol scris de Bogdan TUDORACHE -