Uniunea Europeana - Sabia lui Damocles sau capat de pod?

"Trebuie sa intram in UE cu mentalitate de invingator", spune Eugen Chirovici, presedintele Agentiei Nationale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie (ANIMMC). "UE nu e o realitate economica de care ne lovim abia de anul viitor. Romania are un acord comercial de asociere la comunitatea economica europeana semnat inca din 1993. Lucrurile nu se vor modifica dramatic dupa 1 ianuarie".

El considera ca integrarea este unul dintre cele mai dramatice fenomene din istoria Romaniei, din punct vedere politic, cultural, social si economic.

Mediul romanesc de afaceri s-a transformat substantial in ultimii ani, maturizandu-se odata cu piata. In prezent sunt in jur de 500.000 de firme active, din care 99% sunt IMM-uri. Ele acopera peste 60% din Produsul Intern Brut (PIB) si 70% din forta de munca.

Eticheta de "coloana vertebrala" a economiei - aplicata in urma cu cativa ani de oficiali europeni - reprezinta poate prima si cea mai importanta garantie ca IMM-urile trebuie si vor continua sa sustina economia si dupa 1 ianuarie.
Ele predomina in majoritatea economiilor, inclusiv in Uniunea Europeana unde reprezinta aproximativ 99% din totalul firmelor si inregistreaza aproape 65 de milioane de angajati (Comisia Europeana).

"Uniunea Europeana nu ne impune nimic, ci ne indruma sa oferim servicii si produse de calitate", este de parere Sorin Stoica, fondatorul si CEO-ul grupului Dasimpex, una dintre cele mai mari retele de distributie de echipamente GSM din Romania. "Companiile construite pe valori corecte, pe echipe manageriale tinere si bine pregatite vor supravietui, indiferent daca e vorba de UE sau de Statele Unite. Griji pot sa-si faca companiile create artificial, pe relatii politice sau oportunitati de moment, cele care nu au o viziune pe termen lung sau care nu prezinta managerial sau tehnologic servicii sau produse de calitate".

Antreprenorii de maine

Ponderea sectorului privat in Produsul Intern Brut (PIB) a crescut in ultimii ani de la 65,6% (2000) la 70,4%, in 2005 (Carta Alba a IMM-urilor din Romania pe 2006).Semnificative sunt contributiile ridicate ale sectorului privat in agricultura, constructii si industrie. Potrivit aceleiasi surse, rata de creare a noilor intreprinderi, calculata fata de numarul existent la 1 ianuarie 1995, se situeaza in intervalul 13 - 17% pana in 2001, dupa care prezinta o crestere semnificativa. Astfel, daca in 1995 au fost infiintate aproape 70.000 de firme, in 2003 numarul a depasit 123.000. Cele mai dinamice zone in acest sens sunt Bucuresti (17,8%), Nord-Est (14,3%) si Nord-Vest (14%).Totodata, a sporit considerabil ponderea IMM-urilor profitabile, de la 42,5% in 2001 la 52% in 2004. Maturizarea sectorului privat este dovedita si de independenta pe care a capatat-o fata de politic, remarca Eugen Chirovici.

"Rolul statului s-a restrans. Neumaratele crize politice nu mai au ecou in economie, ca in trecut. Economia creste in continuare, iar oamenii de afaceri isi vad de treaba". Si rezultatele se vad - in cifrele abstracte din macroeconomie, in viata de zi cu zi a romanului obisnuit, in atitudinea investitorilor straini si in entuziasmul intreprinzatorilor locali.

"Trasatura pozitiva a omului de afaceri roman este ca s-a obisnuit sa improvizeze, datorita mediului ostil", considera Chirovici. "Este descurcaret, mobil, adaptabil". Asa se face ca IMM-urile romanesti, chiar daca sunt mai scumpe, neavand puterea financiara a multinationalelor, reusesc prin inovatie sa fie competitori importanti pe piata.

Atentie, insa, "a fi descurcaret" nu echivaleaza intotdeauna cu "a fi specialist". Unii antreprenori uita acest lucru si, spun autoritatile, desconsidera importanta angajarii unor oameni bine pregatiti - un contabil sau un consilier bun, de exemplu.
Omul de afaceri roman are doua trasaturi specifice "mai putin pozitive", spune Chirovici, care il diferentiaza de cel din Ungaria, Polonia sau Cehia - tari care au trecut prin acelasi proces de tranzitie si integrare.
Prima este media de varsta ridicata, de peste 50 de ani, chiar si in cazul start-up-urilor. "Foarte multe afaceri au demarat in anii 90, iar intreprinzatorii de atunci au acum varste de 50 - 60 de ani", explica el.
Drept consecinta, Internetul nu este un mijloc de informatie des folosit. In plus, presa economica este accesata mai rar. "Se merge pe principiul 'gura targului'. Acesta este si motivul pentru care Agentia noastra prefera intalnirile fata in fata si organizarea de seminarii".
A doua caracteristica este raza restransa de actiune pe care si-o impun intreprinzatorii locali.
"In Romania sunt in jur de 400 de firme poloneze, dar in Polonia nu e nici o firma romaneasca", arata Chirovici. "Avem firme din Bulgaria, dar foarte putine firme romanesti in Bulgaria. Riscam sa fim cotropiti pe propria piata, in loc sa cotropim alte tari", avertizeaza el.
Problema este ca intreprinzatorii nu au notiunea de piata unica, concluzioneaza seful ANIMMC.
Un exemplu, banal in aparenta, este reticenta in a crea pagini de Internet - poate cel mai simplu mod de a se promova in Europa. Considerentele financiare nu pot fi invocate in fiecare situatie, arata Chirovici. Agentia a avut initiativa de a crea gratuit pagini de Internet pentru intreprinzatori, dar nu a primit nici o solicitare in acest sens.
Un alt handicap este superficialitatea.
"Lucrul care mi se pare ca trage cel mai mult in jos antreprenoriatul roman este lipsa unei formulari coerente a ideilor", spune Mihai Andrei, manager Biz Angels, o companie care intermediaza relatiile dintre antreprenori si potentiali investitori. "Multa lume spune "Am o idee in...", dar nu vine cu un studiu, cu un plan de afaceri. Pana la urma nu trebuie sa fie un plan la cel mai profesionist nivel, dar trebuie sa fie ceva pe baza caruia sa se poata discuta, sa aiba informatii despre piata, clienti, furnizori, competitori, costuri, etc. Fara un astfel de plan este practic imposibil sa se obtina orice fel de finantare".
Sorin Stoica (Dasimpex) este de acord si enumera greselile pe care le fac micii intreprinzatori: lipsa unui orizont pe termen lung, lipsa unui plan de afaceri pe cinci ani, lipsa unor bugete. "In plus, nu stiu sa-si motiveze echipa manageriala atat la nivel emotional (valorile companiei), cat si financiar (salarii, prime)".
Mihai Andrei aminteste si de problemele legate de etica de afaceri, consecventa si tendinta puternica de individualism. "Pur si simplu, nu suntem scoliti sa lucram in echipa".
Intrebat de lipsa de fair play, Sorin Stoica raspunde: "Normal ca am intalnit de-a lungul timpului practici concurentiale incorecte. Mediul de afaceri din Romania este cel mult la varsta copilariei. Nu poti sa ai pretentii ca va functiona dupa reguli clare si ca se va baza pe valori capitaliste, care in alte tari s-au format in zeci de ani. Nu avem nici mediul legislativ care sa creeze un climat concurential bazat pe fair-play".
Omul de afaceri considera ca lucrurile se vor imbunatati in timp si cu aparitia investitorilor maturi si puternici, companii cu know-how care vor crea la randul lor manageri crescuti in valori occidentale.
"O generatie matura de intreprinzatori vom avea abia in 50 de ani", considera el.

Experienta ne invata

Integrarea va aduce Romaniei 31 de miliarde de euro intre 2007 si 2013, o suma care depaseste totalul investitiilor straine directe din ultimii 16 ani. In plus, estimarile ARIS privind investitiile straine directe sunt optimiste pentru anii ce vor urma. 
Deja entuziasmul aderarii s-a materializat in randul investitorilor straini, care au revenit la bursa, continua investitiile masive in imobiliare, deschid subsidiare sau birouri reprezentative pe plan local sau isi anunta intentia de a veni in Romania.

Avantajul de a fi IMM

In literatura de specialitate IMM-urile sunt creditate, spre deosebire de afacerile mari,  pentru inovatie. Ele functioneaza pe alte principii, obiectivul lor - inaintea profitului - fiind sa indeplineasca ambitiile proprietarilor (antreprenorilor).
Poate si de aceea unele initiative antreprenoriale par lipsite de viitor sau cu un target limitat - construirea unui hotel de gheata care va rezista doar pe timpul iernii, un serviciu de escorta pentru animale de companie sau comercializarea de martisoare, de exemplu. 
"O afacere mica este mult mai usor de controlat", vorbeste Stoica de la Dasimpex despre avantajele IMM-urilor. "Daca e bine facuta nu intra sub riscul competitiei si supravietuieste atata timp cat isi fidelizeaza clientii si isi atinge tinta. In momentul in care managerul vrea sa creasca, va trebui sa studieze profund mediul in care vrea sa intre, fiindca daca nu o face, poate pierde".
El identifica doua variante prin care IMM-urile pot rezista concurentei. "Una ar fi sa se axeze pe o afacere de nisa, pentru ca o astfel de afacere practic asigura o baza stabila de clienti care vor fi fideli serviciilor oferite, iar mediul in care va activa va fi unul slab concurential. A doua varianta ar fi sa se orienteze catre o companie mai mare sau spre atragerea unor fonduri pentru dezvoltare".
Carta Alba a IMM-urilor arata ca in 2005 77,72% din IMM-uri s-au autofinantat, 47,32% au obtinut credite bancare si 29,71% au semnat contracte de leasing. Alte modalitati de finantare includ contracte de factoring (3,29%), imprumuturi de la institutii financiare (2,76%), credite de la furnizori, persoane fizice si asociati / actionari, sponsorizari (0,54%) sau garantarea de la Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (0,08%).
Nevoile IMM-urilor au devenit o tinta declarata a bancilor si institutiilor financiare din Romania. In conditiile in care dobanzile ridicate la credite si accesul dificil la credite reprezinta doua dintre primele cinci dificultati ale companiilor, bancile isi imbunatatesc produsele si mediatizeaza noile conditii, pentru a atrage clienti.
Recent, banca de import-export a Romaniei Eximbank a anuntat ca are la dispozitie jumatate de miliard de euro pentru clientii sai. La randul sau, Bancpost a luat un credit de 20 de milioane de euro de la Banca Europeana pentru Investitii (BEI), bani cu care va finanta proiectele IMM-urilor si municipalitatilor din Romania.
In timp ce banca austriaca Volksbank si-a modificat conditiile de creditare a IMM-urilor, Guvernul de la Viena a anuntat ca ofera 2,2 milioane de euro pentru IMM-urile din Romania. Programul - Business Advisory Services - ajuta companiile sa obtina pana la 10.000 de euro pentru proiecte de consultanta. Interesul Vienei fata de IMM-urile romanesti are in spate prezenta celor in jur de 3.000 de firme austriece pe plan local.
La randul sau, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a anuntat ca va deschide un nou birou la Bucuresti special pentru a ajuta IMM-urile sa faca fata competitiei crescande.

Business Angels - alternativa matura

Banii pot veni si de la persoane fizice, cu atat mai mult cu cat acestea dispun de venituri suficiente, experienta si contactele de care un antreprenor are nevoie.
Un Business Angel furnizeaza capital pentru start-up-uri, de obicei in schimbul unei participatii in companie. Desi contributiile lor sunt mai mici decat cele ale fondurilor de investitii, care se implica de obicei in proiecte de peste un milion de euro, fenomenul este atat de extins incat ei investesc anual mai mult decat toate fondurile de investitii la un loc, potrivit Wikipedia.
"Finantarea prin Business Angels este o dovada a maturitatii economiEi", spune Mihai Andrei, manager la Biz Angels, o companie infiintata recent pentru a intermedia astfel de relatii. "Cu cat e mai dezvoltata economia, cu atat sunt mai multi Business Angels. In Marea Britanie sunt inregistrati 23.000, ei investind zeci de miliarde de lire anual, exista cluburi care recunosc activitatea acestora si ii premiaza. In Statele Unite sunt inregistrati 225.000 de astfel de investitori activi".
Si in Romania exista asemenea investitori, exista si dorinta, capitalul si cunostintele necesare, continua Andrei. Majoritatea investitiilor de tip Business Angels efectuate acum au loc intre persoane care se cunosc in prealabil, spune el.
De la lansarea site-ului companiei, in octombrie, Biz Angels a atras 120 de conturi de investitor si aproximativ 200 de antreprenori. "In fiecare saptamana se mai inscriu cativa membri. Pana acum am reusit sa punem in contact trei antreprenori cu potentiali investitori si din cate stiu primul contract este gata sa fie semnat".

Andrei prognozeaza ca website-ul va fi matur intr-un an jumatate - doi, perioada in care compania trebuie sa investeasca in promovare, imagine si educarea pietei la un anumit nivel.

Nu exista statistici oficiale, dar un studiu Biz Angels realizat in octombrie 2006 arata ca domeniile principale de interes ale investitorilor sunt servicii de afaceri (aproape 14%), pregatire / training (peste 12%), imobiliare, turism, recreere, cercetare (in jur de 11%), hardware si software (aproape 10%).

Zonele de interes ale investitorilor sunt Bucuresti (29,82%), centru si Vest (14,03%), partea de Nord-Vest a tarii (12,28%) si Nord-Est (10,52%). Cel mai mic interes il prezinta Sud-Vestul Romaniei, cu un procent de 3,5%.
In ceea ce priveste zona de provenienta a antreprenorilor, cea mai mare parte sunt din Bucuresti (41,37%), fiind urmati de cei din Vest si Nord-Vest (13,79%), Nord-Est si Sud-Est (10,34%). De remarcat ca statisticile Biz Angels nu inregistreaza nici o initiativa in Sud-Vest (0%).

Investitiile de tip Business Angels, spune Andrei, presupun un risc mai ridicat, dar si randamente cu mult peste ce se poate obtine de la alte instrumente de investire.Sumele pe care investitorii le pot pune la dispozitie variaza. "Aproape 80% dintre ei sunt dispusi sa investeasca intre cateva mii si 100.000 de euro", arata Mihai Andrei. "Restul de 20% pot contribui cu sume cuprinse intre 500.000 de euro si un milion de euro. Exista cam zece persoane dispuse sa investeasca pana intr-un milion de euro, in special in imobiliare".
Investitorii sunt persoane care dispun de suficiente resurse financiare si experienta incat sa-si permita investitii de acest tip. "Sunt fie oameni de afaceri, fie top manageri bine platiti, mai sunt si romani stabiliti in alte tari cu afaceri, avem membri din Statele Unite, Europa, si chiar din Japonia".
O categorie aparte o reprezinta managerii unor fonduri de investitii sau banci, care reprezinta interesele companiilor la care lucreaza si cauta oportunitati de investitii pentru acestea. "Nu este ceva anormal, se practica in toata lumea", subliniaza Andrei, "iar daca analizam din perspectiva antreprenorului, este chiar un avantaj sa poti spune ca ai ca partener o banca sau un fond de investitii. Este cea mai buna garantie".

Viitorul in afaceri

Eugen Chirovici de la ANIMMC remarca scaderea in pondere a firmelor specializate in comertul interior. Acest domeniu ramane insa principalul gen de activitate, intrucat necesita investitii mici. In acelasi timp, creste piata serviciilor, in contextul in care a aparut o clasa mijlocie care isi permite sa plateasca pentru ele.
"Pe pietele externe ordinea este servicii, productie diverse, imobiliare, cercetare & testare", adauga Mihai Andrei. "In Romania se manifesta o particularitate ce tine cont de contextul actual al economiei. Avem propuneri in servicii si imobiliare cam la acelasi nivel, urmate de productie".
Cum serviciile ofera mai multe oportunitati, sunt mai flexibile si necesita mai putin capital, Andrei preconizeaza ca in viitor ele vor domina ca numar de propuneri de afaceri si ca sume investite atrase. "Oportunitatile de colaborare in productie vor fi constante ca numar si vor fi oportunitati de investitii in capacitati mici de productie, dar foarte tehnice, foarte productive, cu valoare adaugata mare, pe nisa sau care vor combina/asambla produsele altor producatori pentru a obtine si comercializa un produs propriu". Propunerile de pana acum au dovedit in mod clar imaginatia si creativitatea romaneasca, desi, atrage atentia Andrei, nu intotdeauna sunt formulate si explicate asa cum trebuie. El enumera cateva dintre propunerile de investitii - productie de film artistic de scurt metraj, investitorii urmand sa-si recupereze investitia din drepturi de autor; productia unor filme de scurt metraj pentru a servi ca materiale in exercitiile de incediu, evacuari in caz de incendiu, acordarea de prim ajutor, simulari la companii, unde la fel investitia se recupereaza din drepturi de autor; in mod similar, finantarea lansarii primului album al unei formatii sau a productiei de jocuri pe computer ori programe; productia de brichete de lemn din deseuri lemnoase; reciclarea de mase plastice; infiintarea de gradinite, crese sau firme de pregatire si reconversie profesionala; proiecte in turism; proiecte de tip "renoveaza si inchiriaza", unde antreprenorul vrea sa achizitioneze o proprietate ce necesita reparatii consistente, sa o repare, dupa care sa o inchirieze pentru recuperarea investitiei.
Pe o piata in dezvoltare, oportunitatile si ideile de afaceri se gasesc relativ usor. Adesea, oamenii de afaceri spun ca nu le este frica de competitie. "Este loc pentru toata lumea...", este invariabil raspunsul lor. Punctele de suspensie pot fi insa completate cu o lista intreaga de conditii: daca intreprinzatorii au acces la finantare, daca sunt destul de curajosi si au viziunea de piata, daca aduc pe piata produse si servicii de calitate, daca sunt hotarati sa joace corect si daca au parte, la randul lor, de o concurenta fair play. Pentru multi antreprenori aceasta ultima "conditie" trezeste amintiri neplacute - capcane pe care le-a intins competitia intr-un moment de glorie sau de cumpana. Putini vorbesc deschis despre aceste situatii si mult mai putini recunosc ca au intins, la randul lor, "capcane".
Este drept ca in economia de piata supravietuieste cel mai bun. La fel de adevarat este, insa, ca zicala "Sa moara si capra vecinului" este specific romaneasca. In marea comunitate europeana, oamenii de afaceri vor trebui sa gaseasca echilibrul intre regulile razboiului economic si munca in echipa.

Antreprenoriat

Antreprenorul este persoana care doreste si este capabila sa transforme o idee noua sau o inventie intr-o inovatie de succes (economistul austriac Joseph Schumpeter - 1950). El dezlantuie creativitatea distructiva in piata si industrii, creand in acelasi timp noi produse si modele de afaceri pentru altii. In acest fel, antreprenorul este in mare parte responsabil de dinamismul industriilor si de cresterea economica pe termen lung.
Mai tarziu, definitia antreprenorului a inclus notiunea de risc, in contextul in care aceste persoane sunt dispuse sa isi puna la bataie cariera si siguranta financiara in numele unei idei.
Antreprenorul are o viziune entuziasta pe care o promoveaza cu pasiune, el gandeste pozitiv in general si ia decizii. Isi asuma riscurile cu prudenta, evaluand costurile, raportul dintre piata si nevoile consumatorului. (Wikipedia)

BANCA MONDIALA - In raportul "Doing Business 2007- How to Reform", Romania ocupa locul doi dupa Georgia in randul tarilor care au adoptat cele mai multe schimbari pentru facilitarea derularii afacerilor. Drept rezultat, Romania a urcat  in 2005 - 2006 pe locul 49 (71, in 2004) din punctul de vedere al usurintei de a demara si derula afaceri.

DISTRIBUTIE - Regiunea Bucuresti detine peste 21% din numarul total de IMM-uri, urmata de Nord-Vest (14%) si Sud-Est (12,6%). Mai putin de 10% din numarul total de IMM-uri se inregistreaza in Sud-Vest (8,25%) si Vest (9,17%) (Carta Alba a IMM-urilor, realizata de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii si ANIMMC).

IMM-urile in functie de piata pe care activeaza
- Numai pe piata locala si nationala - 77,84%
- Numai pe piata locala - 58,51%
- Piata UE - 15,48%
- Piata altor tari europene - 11,72%
- Pietele unor tari din afara UE - 7,19%

Frecventa oportunitati de afaceri in 2006

- cresterea vanzarilor pe piata interna (64,7%)
- asimilarea de noi produse (54,59%)
- penetrarea de noi piete (51,15%)
- realizarea unui parteneriat de afaceri (41,81%)
- folosirea de noi tehnologii (34,53%)
- obtinerea unui grant (13,71%)
- sporirea exporturilor (9,34%)
- altele (1,61%)

Frecventa dificultatilor

- fiscalitatea excesiva - 64,7%
- birocratie - 64,62%
- scaderea cererii interne - 41,58%
- dobanzi ridicate la credite - 41,27%
- accesul dificil la credite - 38,51%
- coruptia - 38,13%
- intarzieri la plata facturilor - 37,83%
- angajarea, pregatirea si mentinerea personalului - 33,61%
- controalele excesive - 30,93%
- inflatia - 29,79%
- concurenta produselor din import - 24,73%
- aprecierea monedei nationale - 12,33%
- obtinerea consultantei si trainingului necesar firmei - 9,65%
- cunoasterea si adoptarea acquis-ului comunitar - 7,73%
- altele - 2,6%

Diferentierea activitatilor de previzionare in functie de varsta IMM-urilor

Firma elaboreaza      Varsta IMM-urilor
    Sub 5 ani 5 - 10 ani  10 - 15 ani  Peste 15 ani

Planuri si politici anuale 48,05% 51,40% 53,77% 80%
Strategii pe 3 - 5 ani  11,91% 11,21% 13,18% 10%
Nu se elaboreaza planuri 40,66% 39,25% 34,10% 20%

Principalele avantaje competitive ale IMM-urilor
- calitatea produselor / serviciilor oferite (54,36%)
- raportul pret - calitate (47,09%)
- pretul scazut al produselor / serviciilor oferite (31,16%)
- reputatia firmei (15,93%)
- pregatirea profesionala a angajatilor (11,26%)
- serviciile post-vanzare oferite clientilor (6,97%)
- canalele de distributie utilizate (6,20%)
- capacitatea de inovare (5,13%)
- relatiile cu mediul politic si economic (1,45%)

Prioritati manageriale strategice
- amplificarea activitatii de marketing (54,82%)
- achizitia de tehnica noua (46,55%)
- pregatirea intensa a fortei de munca (46,02%)
- diversificarea productiei (41,73%)
- constructii de cladiri (37,6%)
- informatizarea activitatilor (36,37%)
- introducerea sistemelor moderne de gestiune (29,79%)
- inlocuirea utilajelor (29,33%)
- restructurari si modernizari manageriale (28,64%)
- combaterea / limitarea poluarii (19,14%)
- altele (1%)

*Informatii preluate din Carta Alba a IMM-urilor din Romania pe 2006