“Marea Recesiune” nu a ajuns inca la noi, dar este sigur ca va urma cel putin o perioada de incetinire economica. De la Marea Recesiune din 1929 guvernul republican nu a mai fost atat de interventionist in piata bancara americana: in ultimele luni, acesta a oferit $85 miliarde grupului AIG in imprumuturi (pentru aproape 80% din companie), $200 miliarde sub forma garantarii unor imprumuturi catre Fannie Mae si Freddie Mac si a acceptat sa absoarba pierderi ale Wachovia in plus fata de cele $42 de miliarde asumate de Citigroup dupa fuziune. Pentru toate acestea, guvernul a primit actiuni preferentiale si garantii (warrants) in diferitele companii ajutate.

Tot intr-o tranzactie subventionata de guvern, Bear Stearns a fost cumparata pe 16 martie 2008 de catre JP Morgan, pentru $2 per actiune sau $236 de milioane (un pret de 8 ori mai mic decat pretul de $150 per actiune de dinaintea crizei). Interventia guvernamentala a salvat de la aruncarea pe piata a unor titluri garantate ipotecar (MBS - mortgage-backed securities) in valoare de $210 miliarde, ceea ce ar fi depreciat si mai mult pretul acestora.

Pe 15 Septembrie, Lehman Brothers a intrat in faliment, dupa ce guvernul a refuzat sa ajute aceasta institutie. Pentru a nu repeta istoria Lehman, in aceeasi zi, Merril Lynch a fost achizitionata de Bank of America pentru $50 de miliarde. Washington Mutual, activa pe piata de 120 de ani, a intrat in faliment, marcand cel mai mare faliment bancar din istoria americana. Banca a fost preluata de autoritatea de reglementare americana (Office of Thrift Supervision) si majoritatea bunurilor functionale ale bancii au fost vandute catre JP Morgan Chase. In Anglia, Northern Rock a dat faliment dupa ce mii de clienti au scos peste un miliard de lire din conturile bancii. Dupa presiuni repetate, guvernul a fost fortat sa nationalizeze banca in februarie 2008.

Mai mult, pachetul interventionist propus recent de Secretarul Trezoreriei SUA, Henry Paulson, si agreat de Casa Alba, prin care urmau sa se pompeze 700 de miliarde de dolari pentru a fluidiza piata, nu a trecut de Camera Reprezentantilor. Acest lucru a trimis toate pietele in jos. Dow Jones a avut cea mai mare scadere de dupa atacurile teroriste de la 11 Septembrie, picand cu 7% intr-o singura zi. Nasdaq a picat cu 9.1% in aceeasi zi.
Conform site-ului Implode-o-Meter, care tine evidenta operatiunilor afectate de criza fi nanciara, 286 de operatiuni de imprumuturi (companii sau sub-departamente ale unor mari companii) s-au prabusit. Acestea includ departamente de imprumuturi subprime sau ipotecare ale companii precum UBS, Citigroup, Bank of America sau Wachovia. 81 de fonduri de investitii cu capital de risc (hedge funds) s-au prabusit, de asemenea, de la inceputul crizei. Multe dintre acestea aveau expuneri mari pe produse structurate de tip MBS (mortgage-backed securities, titluri garantate cu ipoteca), care se bazau pe fluxurile de capital provenind de la datornicii din piata imobiliara. Cand acestia nu au mai putut sa achite ratele lunare, fondurile care detineau drepturi asupra acestor rate s-au prabusit.

Situatia actuala din piata continua sa se inrautateasca. Criza a creat panica in randul investitorilor si s-a ramificat in alte industrii, in afara celei bancare. Indexul VIX care masoara volatilitatea sau nivelul panicii din piata, a ajuns la cel mai inalt nivel din ultimul sfert de secol, marcand reticenta generala a investitorilor. Cand toata piata isi retrage banii si se orienteaza catre bunuri considerate sigure, precum aurul, chiar si institutii bancare sau companii fundamental stabile si fara riscuri de faliment se confrunta cu o criza de lichiditate si pot fi duse la faliment.

Bank Holding Company: Noul Model Bancar
Dupa Marea Criza din 1929, legislatia Glass Steagal a obligat bancile sa-si separe activitatea de investitii specializate de cea de banca comerciala (precum banca Morgan, care s-a separat in JP Morgan pentru activitati de banca comerciala si Morgan Stanley pentru investment banking). Asadar, pentru o jumatate de secol, aceste doua sectoare bancare s-au dezvoltat separat. Pe timpul presedintiei lui Bill Clinton, legislatia Glass Steagal a fost schimbata si bancile au avut din nou dreptul sa devina un one-stop-shop pentru activitati comerciale si de investitii specializate (commercial si investment banking). JP Morgan Chase, Citigroup sau Bank of America au devenit asemenea banci, cu servicii variind de la piata de capital, trezo trading, servicii de compensare sau management al activelor, pana la retail banking, oferite prin reteaua de sucursale bancare. Goldman Sachs sau Morgan Stanley au pastrat pe cat posibil modelul de banca de investitii independenta (mai putin incercarea esuata de retail a Morgan Stanley cu Discover Card), oferind in exclusivitate servicii de investment banking.

Dupa ce Bear Stearns si Lehman s-au prabusit, lumea financiara si-a redefinit modelul bancar. Lehamn si Bear, asemanator lui Goldman sau Morgan, se axau pe modelul de banca de investitii independenta. Acest model nu este la fel de transparent ca un BHC (Bank Holding Company) dar ofera acces catre mai multa protectie din partea Fedului (de exemplu asigurarea de pana la $100.000 a conturilor bancare ale unui individ). Asadar, dupa caderea Lehman si Bear si achizitia fulger efectuata de Bank of America pentru a salva Merril de la un potential faliment, Goldman Sachs si Morgan Stanley au decis de asemenea sa devina BHC-uri, dar cu speranta de a continua sa isi pastreze un anumit grad de independenta. Site-ul Goldman asigura cu litere mari investitorii si partenerii bancii ca strategia si modelul lor de business nu s-au schimbat.

Modelul BHC este caracterizat de reglementari mult mai riguroase pentru banci si dreptul la mult mai putine parghii financiare. Reglementarea va creste transparenta bancilor si va scadea posibilitatea acestora de a-si proteja ideile sau anumite investitii avangardiste in piata. Parghiile financiare reduse vor scadea apetitul pentru investitii cu un nivel de risc crescut si vor diminua profitabilitatea bancii. Avantajul este ca bancile au acum acces la surse stabile de fonduri, precum depozitele asigurate de Fed (FDIC) si dreptul de a face imprumuturi direct de la Federal Reserve. De asemenea, bancile nu vor avea dreptul sa investeasca in anumite domenii precum transport, marfuri sau active imobiliare. Bancile independente de investitii au active in aceste segmente si vor trebui sa le lichideze dupa conversia catre noul statut.

In Romania, criza financiara a inceput sa se resimta, dar cresterea economica puternica (Romania si Bulgaria sunt considerate tigrii economici ai Europei) continua. Cu toate acestea, bursa a inregistrat pierderi semnificative si o volatilitate sporita, iar investitorii au inceput sa se indrepte catre investitii considerate sigure precum aurul sau titlurile de stat. In piata imobiliara, boomul nu mai este la fel de pronuntat, si doar investitorii competitivi vor continua sa aiba success. “Marea Recesiune”’ nu a ajuns inca la noi, dar este sigur ca va urma cel putin o perioada de incetinire economica.

Alexandru Manaila – Management Consultant