SCRIITORI PE CALEA REGALA - Nevoia de management cultural

"Incercam sa scoatem publicul din criza lecturii despre care se ingrijoreaza sociologii, criticii literari si profesionistii industriei editoriale de la noi. O facem cu un proiect de promovare a celor mai buni scriitori romani premiati dupa 1990 si cu dezvoltarea unei campanii pro-lectura in zone neconventionale si folosind noile tehnologii ale comunicarii si informatiei" declara Dan Mircea Cipariu, coordonatorul proiectului SCRIITORI PE CALEA REGALA. Un proiect in care 45 de scriitori au calatorit, intre 9 si 15 mai, cu Trenul Regal,  poposind in garile din principalele orase ale tarii, pentru a promova literatura romanesca contemporana. Un proiect in premiera absoluta, editorial, multiart si multimedia, conceput ca o punere in pagina a unor biografii si opere literare de exceptie pentru cultura romana. O initiativa care, in 2009, va capata dimensiune internationala.

Doua vehicule care sunt, poate doar in aparenta, straine unul de altul, au fost puse unul alaturi pentru a se potenta. Si ma refer aici la un tren, la Trenul Regal si la poezie. Cum s-a facut ca s-a umplut Trenul Regal de poezie?
Dan Mircea Cipariu - De fapt, doua tipuri de prestigiu s-au intalnit. Unul mitologic, care tine de o poveste fastuoasa si de proiectiile noastre despre  Trenul Regal, pe de o parte si, pe de alta parte, prestigiul pe care-l au scriitorii. Au venit in acest proiect laureatii premiilor de poezie si proza ale Uniunii Scriitorilor si Asociatiilor de scriitori, intre 1990 si 2006. Noi am vrut sa facem doua lucruri importante. Primul a fost o campanie pro-lectura, folosind ingrediente mediatice : Trenul Regal si bibliotecile cu carti ale acestor scriitori, pe care le-am donat in cele cinci gari. Al doilea a fost sa celebram 100 de ani de la infiintarea Societatii Scriitorilor din Romania.

Am ales acest Tren pentru ca, atunci  cand s-a infiintat, Societatea Scriitorilor a fost sustinuta constant de Casa Regala. Sa nu uitam de aparitiile importante de carti  de la Fundatiile Regale, de faptul ca Regina Elisabeta  a scris poezie, iar regina Maria a publicat la randul ei numeroase carti; asa ca alegerea patronajului Casei Regale era mai mult decat fireasca pentru restabilirea legaturii cu propriul nostru trecut. In 5 februarie cand am fost sa vedem pentru prima data Trenul Regal, s-au aflat acolo si Principesa Margareta alaturi de Principele Radu. A fost emotionant sa vedem locul in care Regele Mihai si-a luat ultimul sau pranz in Romania, inainte de exilul de 62 de ani.

Au nevoie scriitorii romani contemporani, chiar si cei premiati, de aceste inedite forme de promovare pentru a ajunge mai usor la public?
Am mai declarat-o si in alte randuri : fara proiecte mediatice puternice, fara imaginatie in aceste proiecte, e foarte greu sa faci concurenta dictaturii consumului, tabloidizarii aspectelor intime ale vietii, noilor tehnologii ale comunicarii, sau dictaturii cotelor de audienta. Atunci nu ai decat doua tipuri de solutii. Pentru scriitor solutia ar fi sa gandesti propriul tau act ca pe un act de terapie si sa scrii doar pentru tine.

Dar  un manager de cultura, nu poate decat sa gandeasca  proiecte care sa puna in pagina realitatii valoarea operelor si valoarea umana a scriiturii lor. Fara acest efect de promovare puternica si de mediatizare e foarte greu, astazi, sa ai vizibilitate. Pentru ca noi traim, din nefericire, intr-o dictatura a imaginii si a consumului si atunci e foarte greu cu personalitati atat de fragile cum sunt scriitorii sa poti defila in cetate, care este acum ocupata de mesaje comerciale, politice, de consum, etc.
 
Managementul cultural, in cazul acestui proiect a fost, de fapt, o asociere!
Eu sunt ceea ce se cheama un coordonator de proiect, un manager cultural. Sigur ca atunci cand gandesti un proiect mare, trebuie sa faci asocieri. Aproape 20000 euro costa numai chiria trenului. Cheltuielile de transport, ele singure, au depasit 100.000 euro. In plus, am editat Antologia "Scriitori pe calea regala" in 1000 de exemplare, pe care am daruit-o bibliotecilor, au fost cheltuieli de promovare, de imagine, cazarile celor 70 de participanti la acest turneu.

Daca as fi contorizat toate tipurile de cheltuieli, s-ar ajunge la 180.000 euro, or noi am beneficiat si de sprijinul autoritatilor locale si de inchirierea gratuita a acestui tren. Gestul lui Ludovic Orban ramane exemplar in istoria literaturii romane pentru ca a dat acest tren regal, gratuit, scriitorilor. E pentru prima data cand, In 60 de ani, trenul regal iese din remiza Mogosoaia nu cu demnitari romani, sau straini, ci cu scriitori. E pentru prima oara cand acest tren are o destinatie publica in cadrul unui proiect public. O campanie pro-lectura, eminamente culturala. Ministrul Ludovic Orban s-a lasat convins in 60 de secunde.

Exact in garile in care presa internationala a scris ca sunt doar prostituate, suti, sau aurolaci, noi avem sansa sa cream un standard de civilizatie. Dorim ca in salile de asteptare din garile romanesti, deocamdata numai 5 la numar, sa existe o biblioteca cu autori romani contemporani. Prestigiul Casei Regale ne-a ajutat sa gasim sponsori. ROMCONSTRUCT, cel mai important sponsor al nostru, a apreciat asocierea dintre Uniunea Scriitorilor, Casa Regala, Ministerul Transporturilor si Asociatia Euro-Cultura.

Ca manager cultural eu cred ca esti bun doar daca proiectul tau lasa in urma niste produse. Noi lasam Antologia, cele 5 biblioteci care au ramas in gari, un documentar si un serial de 6 episoade la TVR Cultural, iar in decembrie vom avea o expozitie cu fotografiile lui Alexandru Calcatinge, desenele lui Mihai Zgondoiu si cu textul meu. Antologia va include DVD-urile produse in colaborare cu TVR Cultural cuprinzand filmul si interviuri luate unor mari personalitati. E un lucru grav ca in Romania inca se dau bani mai ales pentru infrastructura. Chiar si atunci cand este vorba de evenimente culturale cum a fost Sibiu - Capitala Culturala Europeana, banii nu se duc mai ales catre artisti si catre produsele lor culturale ci s-au dus pe repararea de strazi si case...au intrat in fier si beton.

Pentru  ca vorbeati in termeni de eficienta, cum se reflecta aceasta asupra poeziei, poetilor, scriitorilor, asupra literaturii romane in general?
Acest proiect a fost important pentru ca a propus si altceva decat vechile liste ale Ministerului Culturii si Cultelor, sau ale Institutului Cultural Roman, atunci cand e vorba de promovarea scriitorilor. Noi traim, sa recunoastem,intr-un spatiu tribal, cu talibani literari si culturali. Faptul ca, dintr-o data, au iesit in evidenta si alti scriitori schimba  lucrurile.

Marja de eroare a juriilor care acorda premii literare e discutabila, dar a fost un exercitiu de democratie a receptarii scriitorilor, iar in antologie se afla cei 45 de scriitori premiati. S-a vorbit de toti acestia si antologia, care poate fi descarcata pe www.scriitorpecalearegala.ro; poate sa ofere un alt tip de panorama a literaturii romane contemporane. Sunt acolo si scurte fise bio-bibliografice, ca si poezii si fragmente de proza semnate de ei. Impactul a fost din acest punct de vedere important pentru scriitorii insisi, dar inca si mai important mi se pare impactul pentru breasla.

Fac o comparatie: recent, la revenirea in tara a nationalei de fotbal din cantonament, au fost la aeroport vreo 400 de fani. In gara Alba-Iulia scriitorii din Trenul Regal au fost primiti de peste 800 de curiosi si asta e chiar semnificativ. Faptul ca  la Vatra Dornei, unde nu am anuntat in mod oficial oprirea, au venit copii cu flori pentru scriitori, e de asemenea important. Pentru prima data dupa 18 ani receptarea scriitorilor ca breasla si ca mod de manifestare a fost de natura mediatica si publica si acesta mi se pare castigul cel mai important.

Ar trebui sa aflam de ce au fost alese aceste localitati pentru a primi bibliotecile si pentru o prima astfel de intalnire.
Cele 5 localitati - Bucuresti, Iasi, Suceava, Alba Iulia si Sibiu - au fost alese dintr-un considerent extrem de important: garile au fost recent reabilitate. Gara de la Burdujeni-Suceava este o bijuterie arhitectonica. Acolo a fost prima sala de vama in timpul imperiului austro-ungar. Gara de la Alba-Iulia a fost si ea restaurata, ca si cea de la Sibiu.

Am dorit sa cream biblioteci in gari unde exista deja un anume gen de comfort si de rafinament vizual. La Iasi am donat biblioteca nu la gara centrala, aflata inca in renovare, ci la gara internationala Nicolina. La anul, cand ne vom intoarce  din turneul international ce va include garile regale din Sofia, Belgrad, Budapesta si Viena, vom include in traseu Oradea, Aradul, Timisoara si Craiova, alte gari aflate in stadii avansate de refacere.

De ce e nevoie ca acest proiect sa ajunga si in aceste gari internationale?
Proiectul e foarte important pentru Romania care poate sa exporte un standard de civilizatie. Ceea ce am facut noi e o premiera absoluta, pentru ca astfel de biblioteci in garile europene nu exista. Or, noua ni se pare important ca autorii contemporani sa fie cunoscuti: putem agata si starni curiozitatea in rastimpul de asteptare intre trenuri: fie ca e vorba de un autor roman, maghiar sau austriac.

Traducatorii vor avea de lucru in anul care urmeaza, dar e nevoie si de sustinere financiara!
Pe langa "suporterii" actuali eu sper sa obtinem o finantare  puternica de la Loteria Nationala, pentru ca alegerea a cate 10 scriitori pentru fiecare tara va fi un proiect mediatic extraordinar. In premiera va dezvalui ca vom face un studio in care vom avea  cate o urna pentru Romania, Bulgaria, Serbia, Ungaria si Austria. In fiecare urna vor fi numele celor 45 de scriitori eligibili prin faptul ca ei sunt laureati ai Asociatiilor de scriitori din care fac parte si din fiecare urna vor fi alesi cate 10 scriitori.Faptul ca numele lor vor fi vehiculate printr-o  adevarata campanie va fi la fel de important, ca si faptul ca vor fi tradusi in limbile respective si se vor afla in bibliotecile  din cele 5 capitale europene.